STATE MEMBRE UE CU DEMOCRAŢIE CONSOLIDATĂ

Anglia

I. Sistemul Electoral

Anglia aplică acelaşi tip de sistem electoral pentru alegerea membrilor Camerei Comunelor cât şi pentru alegerea guvernării locale. Acestea sunt organizate conform scrutinului pluralist în circumscripţii cu un singur candidat, după formula „câştigătorul ia totul”, aşadar, primul clasat în preferinţele alegătorilor câştigă mandatul. În mod evident, acest tip de scrutin nu are prag electoral. Pentru alegerea primarilor, Anglia are un scrutin intitulat votul suplimentar (supplimentary vote), un scrutin derivat din votul alternativ, fiind practic o versiune prescurtată a acestuia. Alegătorul are două voturi, având opţiunea să folosească doar unul, voturi ce pot fi oferite ca primă opţiune pentru un candidat şi ca a doua opţiune pentru al doilea candidat. La alegerile pentru Adunarea Londrei, o instituţie cu atribuţii asemănătoare cu cele ale Consiliul General al municipiului Bucureşti, se aplică un sistem mixt intitulat sistemul membrului adiţional (additional member system). Sistemul combină tipul de vot „câştigătorul ia totul” cu un vot pentru un partid politic, care se alocă în conformitate cu o formulă proporţionlă. Alegătorul are două voturi, unul pentru un candidat şi un vot pentru un partid politic.

II. Pragul electoral (prag electoral pentru alegerile generale şi pentru alegerile locale)

I.1. Alegerile generale

Fiind un scrutin pluralist în circumscripţii uninominale de tipul „primul ia totul”, nu are prag electoral.

II.2. Alegerile regionale

Fiind un scrutin pluralist în circumscripţii uninominale de tipul „primul ia totul”, nu are prag electoral.

III. Sistemul de partide

Anglia are un sistem bipartidist, mai precis, două partide mari care alternează la guvernare, Partidul Conservator şi Partidul Laburist. Însă denumirea de sistem bipartidist nu descrie cu acurateţe sistemul de partide britanic, dat fiind faptul că un al treilea partid, ceva mai mic, Partidul Democrat-Liberal, alături de alte partide şi mai mici, contribuie uneori la susţinerea sau la căderea unui guvern. Sistemul de partide britanic are două partide mari, deoarece alegerile au loc în circumscripţii cu un singur candidat, fapt ce tinde să polarizeze competiţia electorală.

IV. Condiţiile de înregistrare a unui partid politic (membri fondatori şi susţinători, distribuţia la nivel naţional a susţinătorilor, posibilitatea de a înfiinţa partide la nivel local, alte condiţii)

VI.1. Scurt istoric

Până în 1998, când Parlamentul britanic a adopat Registration of Political Parties Act 1998, înregistrarea partidelor politice nu a fost reglementată de lege, iar partidele intrau în competiţia electorală fără a avea un statut juridic definit. Cu ocazia mai multor alegeri, candidaţi fără şanse reale la câştigarea unui mandat în Camera Comunelor au utilizat în mod intenţionat denumiri asemănătoare cu ale celor trei partide principale (Partidul Laburist, Partidul Conservator şi Partidul Liberal Democrat), pentru a “fura” din voturi (spoiler candidates). Ca urmarea a mai multor incidente de acest gen, Parlamentul britanic a adoptat Registration of Political Parties Act 1998. Astăzi, reglementările privind înregistrarea unui partid politic sunt cuprinse de actul legislativ The Political Parties, Elections and Referendums Act 2000 (PPERA), care a abolit Registration of Political Parties Act 1998.

IV.2. Membrii fondatori şi numărul minim de susţinători

Poate fi şi o singură persoană, în cazul partidelor minore. Din formularul de înregistrare a unui partid, se deduce faptul că sunt necesari cel puţin trei membri pentru înfiinţarea unui partid politic: liderul partidul, un trezorier, şi un al treilea membru, a cărui funcţie în partid trebuie precizată, însă legea face precizare.

IV.3. Posibilitatea de a înfiinţa un partid/asociaţie politică la nivel local

Cetăţenii britanici au două opţiuni conform legislaţiei din 2000; fie să înfiinţeze un partid politic care are statutul de partid înregistrat, fie să constituie un partid minor. Partidele politice înregistrate pot participa la alegerile generale din Regatul Unit al Marii Britanii, în vreme ce, partidele minore pot participa doar la alegerile care au loc la nivelul comunelor (parish) şi la nivelul comunităţilor pentru alegerea consiliilor din Anglia, respectiv, Wales.

Procedura propriu-zisă de înregistrare

În Anglia, aproape oricine poate înfiinţa un partid politic. Formularul de înscriere a unui partid politic conţine cerinţe de ordin general:

• o declaraţie prin care se exprimă dorinţa de înfiinţare a unui partid politic semnată de către lider,
• denumirea partidului,
• datele de contact,
• emblema,
• descrierea partidului în câte cuvinte
• dovada plăţii unei taxe de 150 de lire, care sunt nereturnabili.

Conform interpretării asigurate de legiuitor şi ataşată legii, termenul de „partid include orice organizaţie sau persoană”. Partidele minore pot fi reprezentate de o singură persoană, în timp ce, partidele înregistrate trebuie să aibă cel puţin trei membri.

Din formularul de înregistrare a unui partid, se deduce faptul că sunt necesari cel puţin trei membri pentru înfiinţarea unui partid politic:

• liderul partidului,
• un trezorier,
• un al treilea membru, a cărui funcţie în partid trebuie precizată.

Uşurinţa cu care un partid politic poate fi înregistrat şi menţinut în Anglia este dublată şi de posibilitatea ca întreg procesul să aibă loc doar online, prin completarea unui formular. Înregistrarea unui partid politic este facilitată în bună măsură de structura şi conţinutul websiteului Comisiei Electorale, care pune la dispoziţie formularele necesare şi ghiduri de completare.

IV.4. Alte menţiuni

Conform articolului 49 din Constituţia Angliei, partidul politic este o asociaţie liberă de persoane care intră în competiţie democratică pentru determinarea politicii naţionale. Articolul 93, alineatul 3 prevede interdicţia de a forma partide politice destinată magistraţilor, funcţionarilor militari, ofiţerilor de poliţie şi Legislaţia britanică dă denumirea de „al treilea partid” (third party) şi un statut diferit partidelor care participă la alegerile legislative şi locale sau la orice alt fel de campanie, cum sunt campaniile pe diferite subiecte politice (issure-based campaign), şi ale căror cheltuieli depăşesc 10.000 de lire anual. Aceste partide de tipul „al treilea partid” fac obiectul monitorizării stricte a donaţiilor de către Comisia Electorală, în vreme ce, partidele cu venituri şi cheltuieli aflate sub 10.000 de lire pe an fac obiectul doar monitorizării anuale.

Anglia nu oferă beneficii financiare sau de altă natură partidelor politice doar pentru simplul statut de partid şi nici nu finanţează parţial campania electorală. În mod contrar, regimul donaţiilor este strict monitorizat de Comisia Electorală şi limitat de lege, astfel încât, partidele nu pot accepta donaţiile anonime sau a căror autori nu pot fi identificaţi. În schimb, partidele politice prezente în Parlament primesc sume de bani pentru activitatea parlamentară.

V. Condiţiile de funcţionare a unui partid politic (număr minim de semnături pentru a susţine o candidatură, situaţii în care partidele sunt dizolvate, alte condiţii)

V.1. Numărul minim de semnături pentru a susţine o candidatură

Pentru înscrierea în competiţiile electorale locale şi legislative (candidate-based campaigns), un partid politic trebuie să depună suma de 500 de lire ca depozit, sumă ce se returnează în totalitate, în situaţia în care partidul politic obţine mai mult de 5% din voturi, şi doar parţial, dacă partidul nu trece acest prag electoral.

V.2. Situaţiile în care partidele politice îşi încetează activitatea

Condiţiile de existenţă a unui partid politic au un caracter mai mult formal. În concordanţă cu anul fiscal, fiecare partid politic are obligaţia de a completa declaraţia privind veniturile şi cheltuielile partidului şi de a o depune la Comisia Electorală. Prin intermediul acestei declaraţii, partidul face dovada existenţei sale şi confirmă, în mod formal, că nici o modificare nu a intervenit în denumirea şi structura partidului. Declaraţia este însoţită de o taxă anuală de 25 de lire. Nu există o sumă minimă a veniturilor şi cheltuielilor unui partid, importantă fiind declaraţia şi taxa de 25 de lire anuală pentru ca un partid să rămână înscris.

Pentru scoaterea unui partid din registru, liderul partidului trebuie să completeze un formular tip şi să trimită ultimul raportul financiar anual în intervalul prevăzut de lege.¹ Statul britanic nu intervine în dizolvarea unui partid politic, decât dacă acesta nu îşi declară anual situaţia financiară, deci nu face dovada existenţei sale.

CONCLUZIE

Până recent, Anglia nu a avut reglementări privind înregistrarea unui partid politic, ceea ce înseamnă că partidele erau văzute ca părţi purtătoare de viziuni specifice (constituite chiar şi dintr-o singură persoană) sau asociaţii cetăţeneşti. Chiar şi după reglementare, există asociaţii care se definesc partide, dar care nu intră în competiţia electorală, singurul lor scop fiind uneori acela de a susţine o cauză civică. Cu toate că un partid politic se înfiinţează cu uşurinţă, şansele de a câştiga un mandat de parlamentar prin scrutinul pluralist „primul ia totul” sunt foarte reduse. Facilitarea înregistrării unui partid politic este, mai degrabă, benefică pentru politica locală.

• ¹http://www.electoralcommission.org.uk/__data/assets/electoral_commission_pdf_file/0016/13534/form-rp9.pdf

Belgia

I. Sistemul electoral

Belgia are un sistem electoral proporţional cu liste preferenţiale de partid. Formula electorală utilizată pentru alocarea mandatelor este d’Hondt aplicată în fiecare circumscripţie în parte, turul de alocare de la nivel naţional fiind desfiinţat în 2003. Alegătorul are la dispoziţie un singur vot care poate fi folosit fie pentru a susţine o listă de partid în ordinea prealabil stabilită, fie pentru a acorda preferenţial voturi candidaţilor de pe listă. Dacă un candidat de pe listă obţine numărul eligibil de voturi, care se calculează prin împărţirea numărului total de voturi dintr-o circumscripţie la numărul de locuri, la care se adaugă unu, atunci câştigă un mandat, în mod evident, numai în cazul în care partidul din care face parte a obţinut 5% din voturile din circumscripţia respectivă.

Potrivit art. 180 din Codul Electoral Belgian, toți cetățenii belgieni care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 1 din Cod sunt obligați să voteze. Sancțiunea, prevăzută de art. 210 din Codul Electoral constă în aplicarea unor amenzi contravenționale și chiar radierea din listele electorale pentru o durată de 10 ani interval în care persoana respectivă nu poate să primească nicio nominalizare, promovare, distincție din partea vreunei autorități publice.

II. Pragul electoral (prag electoral pentru alegerile generale şi pentru alegerile locale)

Pragul electoral este de 5%.

III. Sistemul de partide

Belgia are un sistem multipartidism, fragmentat, cu trei partide principale. Numărul de partide a fost redus la şapte, după reforma electorală din 2003, când pragul electoral de 5% a fost introdus.

IV. Condiţiile de înregistrare a unui partid politic (scurt istoric, membri fondatori şi susţinători, distribuţia la nivel naţional a susţinătorilor, posibilitatea de a înfiinţa partide la nivel local, alte condiţii)

IV.1. Scurt istoric

În Belgia nu există o lege specială privind partidele politice, ci se aplică dreptul comun în materia asociațiilor fără scop lucrativ, respectiv Legea din 27 iunie 1921. În continuare, Legea².

IV.2. Membrii fondatori şi numărul minim de susţinători

Potrivit art. 2 pct. 3 din Lege numărul fondatorilor nu poate fi mai mic de 3 membri.

IV.3. Posibilitatea de a înfiinţa un partid/asociaţie politică la nivel local

Această situaţie nu este reglementată în Legea privind limitarea și controlul cheltuielilor electorale din 1989³, în Lege și nici în Codul electoral belgian⁴. Pe de altă parte însă Belgia, stat federal, este cunoscută pentru recunoașterea fenomenului partidelor regionale care participă deopotrivă în alegerile regionale/locale și federale.

IV.4. Alte condiţii

Condiții de fond. Condiții care privesc persoana membrilor de partid

1. numai persoane fizice pot înfiinţa/fi membri de partid

Condiții de fond. Elemente intrinseci înființării/existenței partidului

1. Denumirea partidului – potrivit Legii, fiecare partid politic trebuie să aibă denumirea menționată în statut.
2. Sediul partidului -potrivit articolului 1 din Lege acesta trebuie să fie situat în Belgia.
3. Data înființării partidului/dobândirii personalității juridicePartidul dobândește personalitate juridică de la data la care statutul său, actele privind desemnarea organelor de conducere executive și, dacă este cazul, a persoanelor împuternicite să îl reprezinte în relațiile cu terții, sunt depuse, față de terți, la grefa tribunalului comercial
4. Statutul și programul partidului – Conținutul obligatoriu al statutului este descris în art. 2 din Lege – datele personale ale membrilor, menționarea precisă a obiectivelor pe care le urmărește partidul etc. Statutul trebuie redactat sub formă autentificată sau sub semnătură privată.
5. organele de conducere – adunarea generală a membrilor – atribuțiile acesteia, modul de convocare și modul de aducere la cunoștință a conținutului acestora către terți sunt precizate în statut. Pe de altă parte art. 4 din Lege prevedere situațiile în care este obligatorie, în vederea luării unei decizii valide, hotărârea adunării generale.
6. natura juridică a partidului. În definiția partidului politic din Legea din 1989 se precizează inter alia că partidele pot avea (sau nu) personalitate juridică.

Condiții procedurale care trebuie îndeplinit anterior dobândirii personalității juridice a partidului

Belgia, alături de alte țări, este socotită într-un document oficial emis de Comitetul de Miniștri al Consiliul Europei⁵ drept un exemplu de reglementare sumară, puțin detaliată a materiei partidelor politice.

• ²http://www.juristax.be/Asbl/LoiCoordAsbl.pdf
• ³http://www.juristax.be/Asbl/LoiCoordAsbl.pdf
• ⁴vezi documentul
• ⁵Paragraful 5 din documentul 943 Meeting – Comitetul de Miniștri – Consiliul Europei.

V. Condiţiile de funcţionare a unui partid politic (număr minim de semnătua susţine o candidatură, situaţii în care partidele sunt dizolvate, alte condiţii)

V.1. Numărul minim de semnături pentru a susţine o candidatură

Potrivit Art. 116 din Codul electoral belgian, pentru alegerea în Camera Reprezentanților, candidatura trebuie susținută de (1) cel puțin 500 de alegători în cazul în care, conform ultimului recensământ, populația circumscripției electorale este mai mare de 1.000.000 alegători (2) de 400 de alegători în cazul în car populația este între 500.000 și 1.000.000 locuitori, și (3) cel puțin 200 de alegători sau 3 parlamentari în celelate cazuri.⁶ 

V.2. Situaţiile în care partidele politice îşi încetează activitatea

Legea prevede că instanțele pot dispune nulitatea asociației numai în următorele situații prevăzute de art. 3bis:

• dacă statutul nu face referire la datele personale ale fondatorilor, denumirea, forma juridică, sediul și scopul partidului
• dacă scopul partidului este contrar legii

Dizolvarea este posibilă pe cale voluntară, prin hotărâre a organului deliberativ al partidului și pe cale judiciară, atunci când partidul are mai puțin de 3 membri; partidul nu poate atinge obiectivele stabilite în statut; patrimoniul partidului este deturnat de la scopul urmărit; partidul încalcă grav statutul, legile sau ordinea publică; nu a înregistrat bilanțurile contabile anuale.

• ⁶ Pour l’élection de la Chambre des représentants, la présentation doit être signée soit par cinq cents électeurs au moins lorsqu’au dernier recensement, la population de la circonscription électorale est supérieure à un million d’habitants, par quatre cents électeurs au moins lorsque ladite population est comprise entre 500 000 et un million d’habitants et par deux cents électeurs au moins dans les autres cas, soit par trois membres sortants au moins.

Finlanda

I. Sistemul electoral

Sistemul electoral finlandez datează încă din 1906, fiind unul dintre cele mai stabile sisteme electorale din lume. Cei 200 de membri ai parlamentului unicameral sunt aleşi printr-un scrutin proporţional cu liste preferenţiale prin aplicarea metodei d’Hondt, fără însă a se impune nici un prag electoral. Alocarea mandatelor are loc la nivelul fiecăreia dintre cele 15 districte electorale..

II. Pragul electoral (prag electoral pentru alegerile generale şi pentru alegerile locale)

II.1. Alegerile generale

Pragul electoral pentru alegerile conform scrutinului proporţional este de 5%.

II.2. Alegerile locale

III. Sistemul de partide

Sistemul de partide finlandez este unul dintre cele mai fragmentate din Europa, fiind totuşi un sistem stabil, care a avut constant trei partide importante, chiar dacă a permis intrarea pe scena politică şi a altor partide noi.

IV. Condiţiile de înregistrare a unui partid politic (membri fondatori şi susţinători, distribuţia la nivel naţional a susţinătorilor, posibilitatea de a înfiinţa partide la nivel local, alte condiţii)

IV.1. Membrii fondatori şi numărul minim de susţinători

Pentru înregistrarea unui asociaţii ca partid este necesar spirijinul a 5.000 de cetăţeni cu drept de vot la alegerile parlamentare, municipale sau pentru Parlamentul European.

IV.2. Posibilitatea de a înfiinţa un partid/asociaţie politică la nivel local

Nu este specificată posibilitatea de a înfiinţa un partid sau o asociaţie politică la nivel local. Legea permite totuşi înfiinţarea unor asociaţii formate din 100 de cetăţeni, în vederea susţinerii unui candidat independent.

Procedura propriu-zisă de înregistrare

Legea partidelor politice din Finlanda defineşte „partidul politic ca o asociaţie intrată în registrul partidelor deţinut de Ministerul de Justiţie.” Astfel, pentru formarea unui partid politic, primul pas este înfiinţarea unei asociaţii, termenii legali înfiinţării fiind reglementaţi de către Legea Asocierii 503/1989 (Associations Act 503/1989). Condiţiile de înregistrare a unei asociaţii ca partid sunt:

• “are ca obiectiv influenţarea problemelor statului;
• are spirijinul a 5.000 de cetăţeni cu drept de vot la alegerile parlamentare, municipale sau pentru Parlamentul European;
• regulile şi organizarea asociaţiei garantează că principiile democratice sunt respectate de activitatea şi procesul de luare a deciziei în cadrul asociaţiei;
• asociaţia are o schiţă de program, care stabileşte scopurile şi principiile urmate în activitatea sa naţională, a cărui obiectiv final este menţionat în reguli şi organizare.”

Documentele necesare înregistrării unui partid politic sunt următoarele:

• “un extract de la Registrul Asociaţiilor;
• un o copie legalizată de pe regulile şi organizarea asociaţiei;
• programul partidului;
• o listă cu suporterii partidului, alcătuită din documentele semnate de suporteri, documente care au un model propus de Ministerul Justiţiei.”

Documentele de suport trebuie să conţină:

• datele personale ale suporterului;
• dovada că este un cetăţean cu drept de vot la alegerile parlamentare, municipale sau pentru Parlamentul European;
• data semnării nu trebuie să fie mai îndepărtată de un an;
• semnătura personală a suporterului.”

Fiecărui partid politic înregistrat i se ataşează acronimul r.p. imediat după numele partidului, acronim care vine de la termenul ‘rekisteröity puolue’, sau ‘registrerat parti’, în română, partid înregistrat.

IV.3. Alte menţiuni

Finanţarea partidelor politice

Partidele parlamentare primesc bani de la bugetul de stat pentru activitatea publică, care se desfăşoară în conformitate cu programul, regulile şi organizarea partidului. Finaţarea partidelor este limitată la donatori care pot fi identificaţi şi la următoarele sume din partea unui singur donator: 3,000 de euro pentru alegerile municipale, 6,000 de euro pentru alegerile parlamentare şi 10,000 de euro pentru alegerile pentru Parlamentul European.

V. Condiţiile de funcţionare a unui partid politic (număr minim de semnături pentru a susţine o candidatură, situaţii în care partidele sunt dizolvate, alte condiţii)

V.1. Numărul minim de semnături pentru a susţine o candidatură

Dreptul de a fi ales este condiţionat de apartenenţa la un partid politic, care poate depune candidaturi în absenţa altor limitări, şi de susţinerea din partea unei asociaţii de cetăţeni cu drept de vot din acelaşi district în număr de 100, care pot susţine un candidat independent.

V.2. Situaţiile în care partidele politice îşi încetează activitatea

Un partid politic finlandez este şters din registrul partidelor, dacă nu reuşeşte să câştige un mandate de parlamentar la două alegeri electorale consecutive. De asemenea, un partid este şters din registru dacă încetează a mai fi o asociaţie. La cerere, orice partid poate fi şters din registru.

CONCLUZIE

Finlanda are un regim relativ dificil de înfiinţare a unui partid politic, însă odată înfiinţat, partidul politic are şanse mai mari de a intra în parlament, dat fiind faptul că scrutinul este unul proporţional şi alocarea mandatelor nu este restricţionată de un prag electoral legal. Trebuie făcută totuşi menţiunea că metoda d’Hondt de alocare a mandatelor favorizează partidele mari.

Franța

I. Sistemul electoral

Sistemul electoral francez pentru alegerea Adunării Naţionale (a doua cameră a Parlamentului Francez)este unul pluralist-majoritar în două tururi (two-ballot majority–plurality system) în circumscripţii cu un singur candidat (uninominale). Alegătorul are la dispoziţie un singur vot pe care îl dă unui singur candidat ce reprezintă un partid politic sau este independent. Competiţia electorală este câştigată din primul tur, dacă unul dintre candidaţi obţine majoritate absolută (50%+1) a voturilor, numai dacă majoritatea câştigată este cel puţin egală cu 25% din numărul alegătorilor înregistraţi. În absenţa majorităţii, se organizează al doilea tur de scrutin la care participă doar candidaţii ce au obţinut voturile a cel puţin 12,5% din electoratul înregistrat. La acest al doilea tur, câştigă candidatul cu pluralitate de voturi⁷.

Din punct de vedere administrativ-teritorial, Franţa este împărţită în 22 de regiuni divizate în departamente, care la rândul lor se împart în arondismente; arondismentele cantoane şi cantoanele în comune şi o ultimă subdiviziune, arondismentele municipale. Dintre toate aceste diviziuni şi subdiviziuni teritoriale, Franţa organizează alegeri pentru regiuni, cantoane şi comune. Pentru alegerea consiliilor regionale pe o durată de şase ani, se aplică un sistem mixt, în care partidul ce strânge în primul tur majoritatea voturilor, primeşte şi majoritatea locurilor în consiliu, iar restul locurilor sunt alocate conform principiului proporţionalităţii prin aplicarea unui prag electoral de 5%. Dacă nici o listă nu obţine în primul tur majoritatea voturilor, se organizează un al doilea tur de scrutin la care pot participa doar partidele ale căror liste au abţinut cel puţin 10% din numărul voturilor valabil exprimate. Partidul care obţine cele mai multe voturi primeşte un sfert din locuri, iar celelalte locuri sunt alocate conform metodei proporţionale aplicându-se pragul electoral de 5%. Alegerile în cantoane aplică un scrutin pluralist-majoritar în două tururi în circumscripţii cu un singur candidat, acelaşi utilizat şi la alegerile pentru Adunarea Naţională, cu menţiunea că membrii consiliilor sunt aleşi pentru 6 ani şi la fiecare trei ani, jumătate din membri sunt aleşi, iar realegerea este limitată la cel mult două mandate. La nivelul comunelor, se folosesc două sisteme electorale, în funcţie de numărul de locuitori. Pentru comunele cu peste 35,000 de locuitori, se aplică un scrutin proporţional cu liste închise de partid în două tururi (two-ballot list system).

• ⁷Robert Elgie, „France: Stacking the Deck”, în The Politics of Electoral Systems, Oxford University Press, New York, 2005, pp.119-137.

Pragul electoral (prag electoral pentru alegerile generale şi pentru alegerile locale)

12.5% suport al circumscripţiei sau să se situeze în una din primele două poziţii ale circumscripţiei, pentru a participa la turul al doilea, la alegerile legislative.

Sistemul de partide

Sistem de partide pluralist.

IV. Condiţiile de înregistrare a unui partid politic (scurt istoric, membri fondatori şi susţinători, distribuţia la nivel naţional a susţinătorilor, posibilitatea de a înfiinţa partide la nivel local, alte condiţii)

IV.1. Scurt istoric

În Franţa nu există o lege specială privind partidele politice. Această materie este și în prezent reglementată de dispoziţiile cu caracter general, valabile pentru orice tip de asociaţie, ale Legii din 1 iulie 1901 a asociaţiilor, în continuare Legea. Însă nici această lege, dreptul comun în materia asociaţiilor, nu conţine vreo dispoziţie particulară cu privire la partide.

IV.2. Membrii fondatori şi numărul minim de susţinători

Potrivit definiției conținute în articolul 1 al Legii asociația este o convenție prin care două sau mai multe persoane pun în comun cunoștințele și activitățile în scopuri altele decât împărțirea de profituri.

În doctrină s-a reținut că statutul partidului implică semnarea acestuia de către cel puțin 3 persoane, respectiv un ”președinte”, un ”trezorier” și cel mai adesea un ”secretar”.

IV.3. Posibilitatea de a înfiinţa un partid/asociaţie politică la nivel local

Această situaţie nu este reglementată nici în Lege și nici în Legea nr. 88-227 din 11 martie 1988 privind transparența financiară în viața politică. Pe de altă parte Franța este recunoscută pentru recunoașterea legalității partidelor regionale care participă atât în alegerile naționale, cât și la cele locale.

IV.4. Alte condiţii

Condiții de fond. Elemente intrinseci înființării/existenței partidului

Unele condiții relevante pentru înființarea partidelor rezultă şi din Legea nr. 88-227 din 11 martie 1988 privind transparența financiară în viața politică. Astfel, potrivit art. 7 din această Lege, partidul are personalitate juridică⁸. În lege se precizează că dobândirea personalității juridice a asociației politice este condiționată de efectuarea unor formalităţi de publicitate în Jurnalul Oficial al asociaţiei politice prin diligenţa fondatorilor săi ⁹. Declaraţia prealabilă va fi înregistrată la departamentul sau la subprefectura arondismentului în care asociaţia îşi va avea sediul social. Această declaraţie trebuie să menţioneze obiectul asociaţiei, datele persoanele însărcinate cu adminstrarea asociaţiei căreia îi este adăugată statutul asociaţiei¹⁰

• dreptul de a sta în judecată¹¹
• dreptul de a desfășura anumite activități economice¹²

Condiții procedurale care trebuie îndeplinit anterior dobândirii personalității juridice a partidului

În doctrina s-a reținut, sub acest aspect, că exigențele care trebuie respectate sunt formale – redactarea actului constitutiv, o primă adunare generală a membrilor, o primă ședință a conducerii asociației politice, desemnarea unui Președinte și trezorier etc.

V. Condiţiile de funcţionare a unui partid politic (număr minim de semnături pentru a susţine o candidatură, situaţii în care partidele sunt dizolvate, alte condiţii)

V.1. Numărul minim de semnături pentru a susţine o candidatură

Nu are.

V.2. Situaţiile în care partidele politice îşi încetează activitatea

Legea dispune că acele asociaţii întemeiate pe o cauză ilicită sau care urmăresc un obiect ilicit, contrar legilor, bunelor moravuri sau care urmăresc să aducă atingere integrităţii teritoriului naţional şi formei republicane de guvernământ sunt nule şi nu produc nici un efect¹³.

Dizolvarea va fi dispusă de către tribunalul de mare instanţă fie la cererea celor interesaţi fie la cererea Ministerului Public.

Alte condiţii

Odată înfiinţate asociaţiile trebuie să aducă la cunoştinţă, în 3 luni de la intervenirea acestora, a modificărilor survenite în cursul existenţei acestora, precum şi orice modificări aduse statutului. Acestea vor fi opozabile twerţilor numai de la moemtnul declarării. Menţiunile respective vor fi consemnate şi într-un registru special care trebuie să fie prezentat autorităţilor administrative sau judiciare de fiecare dastă când aceste instituţii solicită acest lucru ¹⁴

• ⁸Art. 7 alin. 1.
• ⁹Art. 5 din Lege.
• ¹⁰Art. 5 din Lege.
• ¹¹ Art. 6 din Lege.
• ¹²Articolul 6 menţioneză dreptul de a primi donaţii, să dobândească cu titlu oneros, să posede şi să administreze cotizaţii ale membrilor, locaţia destinată ţinerii şedinţelor orgaanelor de conducere şi reuniunii membrilor săi, precum şi imobile destinate să servească în mod exclusiv atingerea scopurilor asociaţiei.
• ¹³Art. 3 din Lege
• ¹⁴Art. 5 din Lege

Germania

I. Sistemul electoral

Alegerea membrilor Bundestagului are loc prin aplicarea unuia dintre cele mai vechi sisteme electorale mixte. Sistemul electoral german este mai aproape de familia sistemelor electorale proporţionale, fiind un sistem mixt proporţional. Cele 598 de locuri sunt alocate în egală măsură prin formula majoritară şi prin formula proporţională Hare. Pragul electoral pentru locurile alocate prin formula proportională este unul alternativ: 5% sau trei circumscipţii uninominale. Alegătorul are două voturi, unul pentru un candidat care intră în competiţia electorală într-o circumscripţie uniniminală şi un vot pentru o listă închisă de partid. În circumscripţiile cu un singur candidat, locurile sunt alocate după formula pluralistă „primul ia totul”. Alocarea mandatelor prin metoda proporţionale are loc în două tururi. Pentru început, se calculează numărul de mandate care îi revin fiecărui partid în parte la nivel naţional în funcţie de numărul de voturi strânse prin aplicarea cotei Hare, apoi, nivelul ficărui land se calculează, în funcţie de numărul de voturi strânse de listele fiecărui partid în fiecare land, numărul de mandate care revin individual partidelor, aplicându-se aceeaşi cotă Hare.

II. Pragul electoral (prag electoral pentru alegerile generale şi pentru alegerile locale)

Pragul electoral pentru alegerile legislative este de 5% sau 3 circumscripţii cu un singur membru.

III. Sistemul de partide

De obicei sistemul de partide din Germania este socotit drept unul pluralist în care două partide își exercită, de obicei alternativ, dominația politică, respectiv Partidul Social-Democrat German și Uniunea Creștin-Democrată. Tabloul este completat de 3 partide mai reduse ca dimensiuni și anvergură, respectiv Partidul Liber-Democrat, Stânga și Alianța ‘90/Verzii.

IV. Condiţiile de înregistrare a unui partid politic (scurt istoric, membri fondatori şi susţinători, distribuţia la nivel naţional a susţinătorilor, posibilitatea de a înfiinţa partide la nivel local, alte condiţii)

IV.1. Scurt istoric

Materia înființării partidelor politice este reglementată de dispoziţiile Legii privind partidele politice din 24.07.1967, în continuare Legea¹⁵. Această lege nu reglementează condiții propriu-zis de înregistrare a partidului, ci numai condiții a căror nerespectare atrage invalidarea acestuia ca entitate juridică autonomă, cu alte cuvinte condiții de înființare/întemeiere.
Legea distinge între partide politice şi simple asociaţii politice. În continuare vor fi avute în vedere numai condițiile legale obligatorii pentru înființarea unui partid politic în Germania.

IV.2. Membrii fondatori şi numărul minim de susţinători

În Lege, în contextul în care nu se instituie condiții propriu-zis de înregistrare a partidului, nu este prevăzută nicio condiție referitoare la numărul minim de susținători în vederea înființării unui partid.

IV.3. Posibilitatea de a înfiinţa un partid/asociaţie politică la nivel local

Această situaţie nu este reglementată în Lege. Pe de altă parte dreptul german recunoaște existența unui partid cum este Uniunea Social – Creștină din Bavari un caz paradigmatic de partid regional.

IV.4. Alte condiţii

Condiții de fond. Condiții care privesc persoana membrilor de partid

1. Numai persoane fizice pot înfiinţa/fi membri de partid
2. străinii pot infiinţa partide/pot fi membri de partid
3. străinii pot fi membri în conducerea executivă a partidului
4. majoritatea membrilor de partid trebuie să fie cetăţeni germane
5. majoritatea membrilor organelor de conducere ale partidului trebuie să fie cetăţeni germani

Condiții de fond. Elemente intrinseci înființării/existenței partidului

1. sediul oficial al partidului trebuie să fie în Germania
2. locaţia conducerii executive trebuie să fie în Germania
3. Partidul trebuie să aibă un statut și un program.¹⁶Conținutul obligatoriu al statutului este descris în art. 6 alin. 2 din Lege și cuprinde în mod obligatoriu inter alia dispoziții referitoare la drepturile și obligațiile membrilor partidului, câmpul de activitate a partidului, componența organelor de conducere, structura și rețeaua teritorială a partidului.
4. Organele de conducere,¹⁷Convenția partidului, adunarea membrilor partidului și comitetul executiv sunt organele stabilite în Lege.

Condiții procedurale care trebuie îndeplinit anterior dobândirii personalității juridice a partidului

Nu există o procedură propriu-zisă de înregistrarea partidului înțeleasă ca modalitate necesară pentru înființarea acestuia. Din punct de vedere conceptual există o distincție clară între cele două noțiuni – înregistrarea reprezintă o metodă, printre altele existente sau imaginabile, prin care ia naștere un partid.

• ¹⁵În versiunea publicată în 31 January 1994 (Gazeta Legilor Federale I 1994, p. 149) – http://www.bundeswahlleiter.de/en/parteien/downloads/parteiengesetz_engl.pdf
• ¹⁶(1) A political party must have written statutes and a written programme.
• ¹⁷Art. 8 alin. 1 din Legea partidelor – The assembly of members and the Executive Committee are indispensable bodies of a political party and its regional/local ranches

V. Condiţiile de funcţionare a unui partid politic (număr minim de semnături pentru a susţine o candidatură, situaţii în care partidele sunt dizolvate, alte condiţii)

V.1. Numărul minim de semnături pentru a susţine o candidatură

Un partid care nu a fost reprezentat în mod continuu de cel puțin cinci reprezentanți în Parlamentul federal sau în cel de la nivelul landurilor are nevoie de cel puțin 200 de semnături olografe ale unor cetățeni eligibili pentru a vota în respectiva circumscripție în suținerea candidaturii pentru alegeri¹⁸.

V.2. Situaţiile în care partidele politice îşi încetează activitatea

Potrivit Constituției și Legii Curtea Constituțională federală are atribuția de a declara neconstituționalitatea partidului care prin activitatea sa încalcă Constituția. Legea nu prevede cazuri și proceduri referitoare la dizolvarea pe cale judiciară a partidului.

V.3. Alte condiţii

• Capacitatea de a figura în proceduri judiciare în calitate de reclamant sau pârât
• Specificarea scopurilor pe care le urmărește partidul în programul său politic
• Participarea partidului cel puțin o dată la 6 ani în alegeri pentru Bundestag sau în cadrul landurilor

Sancțiunea nerespectării acestei condiții constă în pierderea statutului juridic de partid politic/dizolvarea și (re)dobândirea calității de simplă asociație politică.

Toate aceste condiţii permit formularea concluziei potrivit căreia, în dreptul pozitiv în vigoare din Germania, înfiinţarea unui partid politic este o operaţiune relativ necostisitoare şi nebirocratică.

VI. Jurisprudența Curții Constituționale a Germaniei

Într-o decizie din 25.07.2012 Curtea federală constituţională germană a decis că legile care guvernează sistemul electoral sunt neconstituţionale¹⁹.

1. Votul negativ este neconstituțional. Decizia din din 3 iulie 2008²⁰ – 2 BvC 1/07, 2 BvC 7/07
2. Curtea federal constituțională își rezervă dreptul de a examina dispozițiile legale electorale sau îndoieli semnificative privitoare la dreptul electoral chiar și după încheierea unei perioade electorale
   Ordinul din 15 ianuarie 2009 – 2BvC 4/04²¹ –
3. Ordonanța privind folosirea mașinilor de vot pt alegerea Bundestag-ului și a Parlamentului European este neconstituțională întrucât nu este asigurată respectarea principiului constituțional privind caracterul public al alegerilor²²
   Decizia din 3 martie 2009– 2 BvC 3/07, 2 BvC 4/07 –
4. Pragul de 5% în cazul alegerilor pentru Parlamentul European din 2009 este neconstituțional²³
   Ordinul din 9 Noiembrie 2011 – 2 BvC 4/10, 2 BvC 6/10, 2 BvC 8/10 –
5. Stabilirea circumscripțiilor electorale potrivit principiului populației germane rezidente nu transformă alegerile pentru Bundestag din 2009 într-un eveniment neconstituțional²⁴
   Ordinul din 31 January 2012 – 2 BvC 3/11 –
6. Modificările aduse prin Legea din 19.11.2011 Legii electorale sunt neconstituționale Decizia din 25 iulie 2012 – 2 BvF 3/11, 2 BvR 2670/11, 2 BvE 9/11

 

• ¹⁸ A se vedea art. 20 alin. 2 coroborat cu art. 18 alin. din Legea alegerilor federale promulgată în 23 iulie 1993 (Gazeta legilor federale I pp. 1288, 1594), așa cum a fost modificată prin articolul 1 al Legii din 12 iulie 2012 (Gazeta legilor federale, I p. 5181501) ‚- http://www.bundeswahlleiter.de/en/bundestagswahlen/downloads/rechtsgrundlagen/bundeswahlgesetz_engl.pdf
• ¹⁹http://www.spiegel.de/international/germany/german-high-court-demands-improvements-in-election-laws-a-846558.html
• ²⁰Comunicat de presă http://www.bverfg.de/en/press/bvg08-068en.html
• ²¹Comunicat de presă http://www.bverfg.de/en/press/bvg09-004en.html
• ²²Traducerea in engleza – http://www.bverfg.de/en/decisions/rs20090303_2bvc000307en.html
• ²³Comunicat de presă – http://www.bverfg.de/en/press/bvg11-070en.html
• ²⁴Comunicat de presă – http://www.bverfg.de/en/press/bvg12-012en.html

Italia

I. Sistemul electoral

După 2005, Italia aplică un sistem de reprezentare proporţional. Atât pentru Camera Deputaţilor, cât şi pentru Senat, alegătorul are un singur vot pentru o listă închisă de partid. Pentru reprezentarea în Camera Deputaţilor, pragul electoral este de 10% pentru o alianţă, care să includă cel puţin un partid care a obţinut cel puţin 2% din voturi şi de 4% pentru un partid, fie că se află în competiţie doar individual, fie că este şi parte a unei alianţe. Pentru Senat, pragul electoral pentru o alianţă electorală este de 20%, numai în condiţiile în care cel puţin un partid din alianţă obţine cel puţin 3% şi de 8% pentru un partid care candidează individual sau într-o alianţă²⁵. Italia s-a întors la sistemul proporţional după ce a avut, între anii 1993 şi 2005, un sistem mixt majoritar, în care aproximativ trei sferturi din locuri erau alocate în circumscripţii uninominale şi doar un sfert erau alocate la nivel naţional conform reprezentării proporţionale²⁶.

Consiliul regional este compus din 60 de membri. 48 de consilieri sunt aleşi în circumscripţii provinciale printr-un scrutin proporţional cu vot pe liste deschise, folosidu-se cota Droop pentru alocare, în timp ce 12 consilieri sunt aleşi pe o singură listă regională, inclusiv preşedintele. Un loc este rezervat pentru candidaţii care se poziţionează pe locul al doilea în preferinţele electorale. Dacă o coaliţie câştigă mai mult de 50% din totalul locurilor din Consiliu prin scrutinul proporţional, doar 6 candidaţi din lista regională vor fi aleşi şi numarul celor aleşi în circumscripţiile provinciale va fi 54. Dacă alianţa câştigătoare obţine 40% din voturi, locuri speciale sunt adăugate Consiliului pentru a asigura o majoritate largă pentru reşedinte şi alianţa din care face parte. Pragul pentru lista electorală de partid este înlăturat în cazul în care partidul a propus un candidat pentru funcţia de preşedinte şi a abţinut cel puţin 5% din voturi. Câteva regiuni, Tuscana, Marche, Puglia şi Calabria au alte sisteme electorale, adoptate recent. Pentru alegerile locale, lista ataşată unui primar obţine 60% din locuri. În cazul în care partidul din care face parte primarul nu obţine majoritatea de locuri, o distribuire proporţională a locurilor are loc, determinând un guvern divizat. Primarul este ales printr-un scrutin majoritar în două tururi. Pragul electoral este de 3% pentru partidele politice care depun liste.

• ²⁵Shugar
• ²⁶ James NEWELL, The Politics of Italy: Governance in a Normal Country, Cambridge University Press, New York, 2010, p. 212-213.

II. Pragul electoral (prag electoral pentru alegerile generale şi pentru alegerile locale)

I.1. Alegerile generale

Pentru Camera Deputaţilor, pragul electoral este de 4% pentru partide şi de 10% pentru alianţe, cu condiţia ca cel puţin un partid al alianţei să obţină 2%. Pentru Senat, pragul electoral este de 8% pentru partide, 20% pentru alianţe, cu condiţia ca cel puţin un partid al alianţei să obţină 3%.

I.1. Alegerile regionale

Pragul pentru lista electorală de partid este înlăturat în cazul în care partidul a propus un candidat pentru funcţia de preşedinte şi a abţinut cel puţin 5% din voturi.

III. Sistemul de partide

Italia are unul dintre cele mai fragmentate sisteme de partide. Un număr mare de partide sunt reprezentate în parlament, fapt ce face ca majoritatea parlamentară să fie greu de păstrat şi, implicit, durata de viaţă a cabinetului să fie mai redusă. În 1993, Italia a reformat sistemul electoral tocmai pentru a reduce numărul de partide parlamentare, prin trecerea de la un scrutin proporţional la unul mixt.

IV. Condiţiile de înregistrare a unui partid politic (membri fondatori şi susţinători, distribuţia la nivel naţional a susţinătorilor, posibilitatea de a înfiinţa partide la nivel local, alte condiţii)

IV.1. Membrii fondatori şi numărul minim de susţinători

La înfiinţarea unui partid politic sunt necesari minim trei membri: un preşedinte, un secretar şi un trezorier.

IV.2. Posibilitatea de a înfiinţa un partid/asociaţie politică la nivel local

Nu este specificată.

Procedura propriu-zisă de înregistrare

Italia nu are o lege a partidelor politice. Pentru a deveni un partid recunoscut, cetăţenii trebuie să se înscrie ca asociaţie cu personalitate juridică. Pentru înfiinţarea unei organizaţii este necesară întocmirea unui act notarial care are rolul şi de statut al partidului, care să stabilească numele, scopul, logo-ul partidului. La înfiinţarea unui partid politic sunt necesari minim trei membri: un preşedinte, un secretar şi un trezorier. După legalizarea notarială este necesară înregistrarea în registrul comerţului. Accesul la alegeri este condiţionat de acreditarea la prefectura locală, fapt care constitue o simplă formalitate.

IV.3. Alte menţiuni

Conform articolului 49 din Constituţia Italiei, partidul politic este o asociaţie liberă de persoane care intră în competiţie democratică pentru determinarea politicii naţionale. Articolul 93, alineatul 3 prevede interdicţia de a forma partide politice destinată magistraţilor, funcţionarilor militari, ofiţerilor de poliţie şi diplomaţilor. Legea fundamentală interzice, de asemenea, reînfiinţarea partidului fascist.

V. Condiţiile de funcţionare a unui partid politic (număr minim de semnături pentru a susţine o candidatură, situaţii în care partidele sunt dizolvate, alte condiţii)

V.1. Numărul minim de semnături pentru a susţine o candidatură

Partidele reprezentate deja în parlament nu trebuie să îndeplinească alte formalităţi pentru a depune candidaturi. Partidele noi (chiar şi partidele mai sus-menţionate care îşi schimbă logoul) trebuie să strângă un număr de semnături cuprins între 1.500 şi 3.000, pentru a depune liste de partid. În unele circumscripţii cu un singur candidat, numărul necesar de semnături este 300 (ex. Valle d’Aosta ). Alte precizări şi restricţii privind semnăturile nu sunt reglementate de lege.

V.2. Situaţiile în care partidele politice îşi încetează activitatea

–

CONCLUZIE

Regimul înfiinţării unui partid politic în Italia este în mică măsură reglementat legislativ, ceea ce face ca sistemul de partide italian să se înnoiască cu recurenţă. Uşurinţa înfiinţării unui partid face ca mai multe partide să participe (şi să câştige) la alegeri, majoritatea în cadrul alianţelor. Partidele şi alianţele sunt ajutate de sistem electoral proporţional şi, în acelaşi timp, restricţionate de pragul electoral relativ mare.

Olanda

I. Sistemul electoral

Olanda aplică un scrutin proporţional cu liste închise de partid pentru Camera Reprezentanţilor. Alegătorul are la dispoziţie un singur vot pentru un candidat a unui partid de pe listă. Alegătorul poate vota orice candidat de pe o listă în funcţie de preferiţe sau, în cazul în care nu preferă nici un candidat al partidului pe care vrea să-l voteze, bifează primul candidat de pe listă. Voturile obţinute de toţi candidaţii de pe listă se adună în contul partidului din care fac parte şi se alocă în conformitate cu ordinea de pe listă. Scrutinul nu are prag electoral legal prestabilit, însă impune partidelor să obţină cel puţin 25% din cota electorală (cota Hare) calculată la nivelul întregii ţări, care reprezintă aproximativ 0.67% din totalul voturilor valabil exprimate. Alocarea mandatelor are loc la nivelul circumscripţiei naţionale şi utilizează metoda d’Hondt.

II. Pragul electoral (prag electoral pentru alegerile generale şi pentru alegerile locale)

II.1. Alegerile generale

Aproximativ 0.67% din totalul voturilor valabil exprimate.

II.2. Alegerile locale

–

III. Sistemul de partide

Este de aşteptat ca sistemul electoral olandez să determine alegerea mai multor partide, dat fiind faptul că este unul dintre cele mai proporţionale sisteme electorale din lume. Numărul mediu de partide parlamentare este de 10.7.

IV. Condiţiile de înregistrare a unui partid politic (membri fondatori şi susţinători, distribuţia la nivel naţional a susţinătorilor, posibilitatea de a înfiinţa partide la nivel local, alte condiţii)

IV.1. Membrii fondatori şi numărul minim de susţinători

Olanda nu are lege a partidelor politice, iar legea asociaţiilor nu specifică numărul necesar de membri pentru înfiinţarea unei asociaţii cu caracter politic. Se deduce totuşi că sunt necesari cel puţin doi membri.

IV.2. Posibilitatea de a înfiinţa un partid/asociaţie politică la nivel local

Nu este specificată.

Procedura propriu-zisă de înregistrare

Olanda nu are o lege a partidelor politice. Partidele politice sunt considerate asociaţii şi intră sub incidenţa părţii a doua a Codului Civil, intitulată Persoane Legalizate. Pentru înfiinţarea unei asociaţii, sunt necesare cel puţin două persoane, care au obiective comune explicit prezentate în Articolele de Asociere şi care nu pot avea ca scop obţinerea de profit pentru membrii săi. Există două tipuri de asociaţii: cele cu drepturi legale totale şi cele cu drepturi limitate. Primul tip de asociaţie se înregistrează la notar, în vreme ce al doilea tip de asociaţii nu se înregistrează. Astfel, o asociaţie are de ales asupra înscrierii sale la notariat însă este obligată să se înscrie în registrul comercial. Partidele sunt asociaţii care se înscriu la notariat. Statutul, regulile şi organizarea asociaţiei sunt cuprinse în Articolele de Asociere, care trebuie să conţină, de asemenea, numele şi scopul.

V. Condiţiile de funcţionare a unui partid politic (număr minim de semnături pentru a susţine o candidatură, situaţii în care partidele sunt dizolvate, alte condiţii)

V.1. Numărul minim de semnături pentru a susţine o candidatură

Nu există.

V.2. Situaţiile în care partidele politice îşi încetează activitatea

O asociaţie poate fi dizolvată conform Articolelor de Asociere ale asociaţiei respective. Legea privind asociaţiile nu prevede alte situaţii de dizolvare a unei asociaţii cu caracter politic.

CONCLUZIE

Doar cu un număr minim de membri necesari înfiinţării unui partid politic, cu un sistem proporţional şi cu o barieră electorală foarte redusă, Olanda are un sistem politic şi electoral din cele mai deschise noilor partide.

Spania

I. Sistemul electoral

Spania are un sistem electoral proporţional cu liste închise de partid. Formula de alocare a mandatelor este metoda d’Hondt la care se aplică în prealabil pragul electoral de 5%, pentru fiecare partid sau alianţă electorală. Pragul electoral nu este calculat din totalul voturilor obţinute la nivel naţional, ci este dedus din voturile obţinute la nivelul fiecărei circumscripţii în parte, permiţând astfel partidelor să câştige mandate doar într-o singură circumscripţie. Este necesară precizarea că sistemul electoral spaniol este unul care dezavantajează partidele mici, din cauza aplicării formulei d’Hondt şi a pierderii resturilor electorale constituite de voturile oferite partidelor mai mici şi care nu reuşesc să obţină mandate prin formula d’Hondt.Alegătorul are la dispoziţie un singur vot pentru o listă de partid care nu poate fi alterată nici într-un fel.

II. Pragul electoral (prag electoral pentru alegerile generale şi pentru alegerile locale)

Pragul electoral este de 5%.

III. Sistemul de partide

Spania are un sistem multipartidism, fiind unul dintre cele mai fragmentate sisteme de partide din Europa, cu o medie de douăsprezece partide parlamentare.

IV. Condiţiile de înregistrare a unui partid politic (scurt istoric, membri fondatori şi susţinători, distribuţia la nivel naţional a susţinătorilor, posibilitatea de a înfiinţa partide la nivel local, alte condiţii)

IV.1. Scurt istoric

Materia înființării partidelor politice a fost reglementată de dispoziţiile Legii organice nr.58 din 1978 a partidelor politice. Această lege a fost abrogată prin Legea organică nr. 6 din 27 iunie 2002 privind partidele politice; în continuare Legea.

IV.2. Membrii fondatori şi numărul minim de susţinători

Nu există o condiție prevăzută în Lege şi nici în legea precedentă, din 1978 referitoare la numărul minim de membri fondatori, însă legea vorbeşte despre fondatori la plural, de unde se deduce că sunt necesari cel puţin 2 membri fondatori. De asemenea în Lege nu există vreo prevedere cu privire la numărul minim de susţinători ai iniţiativei de constituire a unui partid. Pe de altă parte însă, în Recomandările din 10 ianuarie 2000 ale Comisiei de la Venezia privind interzicerea şi dizolvarea partidelor politice şi alte măsuri cu efect echivalent se menționează că în Spania condiția de a înregistra o listă cu 5.000 de semnături de sprijin al iniţiativei de a constitui un partid politic reprezintă o simplă formalitate.

IV.3. Posibilitatea de a înfiinţa un partid/asociaţie politică la nivel local

Această situaţie nu este reglementată expres în Lege. Pe de altă parte Spania este recunoscută drept una dintre țările europene în care fenomenul partidelor locale/regionale cunoaște o răspândire semnificativă.

IV.4. Alte condiţii

Condiții de fond. Condiții care privesc persoana membrilor de partid

1. Numai persoane fizice pot înfiinţa/fi membri de partid
2. Persoanele fizice care înfiinţează partidul trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu al drepturilor civile
3. Persoanele fizice care înfiinţează partidul trebuie să nu fi fost condamnate pentru asociere ilegală sau pentru una dintre infracţiunile prevăzute în Codul penal spaniol la Titlurile XXI-XXIV
4. străinii nu pot infiinţa partide/pot fi membri de partid
5. străinii nu pot fi membri în conducerea partidului

Condiții de fond. Elemente intrinseci înființării/existenței partidului

1. numele partidului
2. Organele de conducere
3. Actul constitutiv²⁷
   În conţinutul acestuia se vor regăsi în mod obligatoriu datele de identificare a fondatorilor, numele entității ce se va înființa, membrii organului provizoriu de conducere, adresa și statutul este prevăzut de lege²⁸.
4. Statutul²⁹
5. Data înființării partidului

Odată cu depunerea documentului fondator semnat de fondatori la Ministerul de Interne, împreuna cu documentele care certifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de Lege, dosarul va fi înregistrat în Registrul Partidelor Politice moment de la care se consideră că partidul a luat naștere ca entitate legală distinctă.
Condiții procedurale care trebuie îndeplinit anterior dobândirii personalității juridice a partidului

Procedura propriu-zisă de înregistrare

Procedurile administrative şi judiciare, în care sunt implicați Ministrul de Interne, Ministerul Public și instanțele de judecată penală și, respectiv, de contencios administrativ, pentru înregistrarea partidului sunt detaliat reglementate în articolele 4 şi 5 ale Legii nr. 6-2002.

V. Condiţiile de funcţionare a unui partid politic (număr minim de semnături pentru a susţine o candidatură, situaţii în care partidele sunt dizolvate, alte condiţii)

V.1. Numărul minim de semnături pentru a susţine o candidatură

În Spania partidele politice care candidează în alegeri trebuie să ofere o listă care să conțină semnăturile de susținere a 1% din votanții înregistrați ai circumscripției respective³⁰.

V.2. Situaţiile în care partidele politice îşi încetează activitatea

Una dintre particularitățile Legii este reglementarea extrem de detaliată a situațiilor care pot atrage sanțiunea încetării activității partidului. Astfel, potrivit art. 9 pct. 2 din Lege, un partid este scos în afara legii când activitatea sa încalcă principiile democratice, drepturile și libertățile fundamentale, promovează violența ca mijloc de luptă politică, sprijină activități teroriste³¹ etc.

Cazurile în care se impune aplicarea sancțiunii dizolvării judiciare sau/și a suspendării, procedura de urmat, atribuțiile organele statale implicate în derularea acestor proceduri (cele două camere ale Parlamentului, Guvernul, Curtea Supremă, Ministerul Public, precum și efectele acestor sancțiuni sunt reglementate în Capitolul III al Legii.

VI. Jurisprudența Curții Constituționale a Spaniei

http://www.sgi-network.org/index.php?page=indicator_quali&indicator=S1_1 – jurisprudența Curții Constitutionale din ESP și a Curții de la Strasbourg

• ²⁷Potrivit Legii acordul părților având ca obiect înființarea partidului trebuie formalizat printr-o document fondator care trebuie autentificat notarial.
• ²⁸Art. 3 pct. 1 din Lege.
• ²⁹Conţinutul statutului este detaliat reglementat . A se vedea art. 7 alin. 4-5 și art. 8 alin. 2 din Lege – statutul trebuie să conțină inter alia reguli privind convocarea și desfășurarea ședințelor organelor de conducere, reguli privind participarea membrilor partidului la ședințele acestuia și în cadrul alegerilor pentru funcții de conducere etc.
• ³⁰http://campaignhandbook.gef.eu/registering-the-party-for-the-election-printversion.
• ³¹În special acest caz primește o atenție deosebită în reglementarea legală.

STATE MEMBRE UE FOST COMUNISTE

Bulgaria

I. Sistemul electoral

Bulgaria are un sistem electoral mixt proporţional. Adunarea Naţională (Narodno Sabranie) din Bulgaria este compusă din 209 membri, care sunt aleşi printr-un scrutin proporţional pe liste închise de partid, la care se adaugă 31 de membri care sunt aleşi printr-un scrutin pluralist în circumscripţii cu un singur candidat. Pragul electoral pentru scrutinul proporţional este de 4%. Bulgaria este împărţită în 31 de circumscripţii care sunt cu mai mulţi membri în turul de alegeri pe liste şi, în acelaşi timp, cu un singur membru în turul nominal. Fiecare alegător are două voturi, unul pentru o listă nealterabilă a unui partid şi unul pentru un candidat a uneia din cele 31 de circumscripţii uninominale.

La nivel local, Bulgaria aplică un scrutin proporţional, cu vot pe liste închise de partid. În alocarea mandatelor, se utilizează formula d’Hondt, fără a se impune un prag electoral.

II. Pragul electoral (prag electoral pentru alegerile generale şi pentru alegerile locale)

II.1. Alegerile generale

Pragul electoral pentru scrutinul proporţional este de 4%.

II.2. Alegerile locale

Alegerile proporţionale de la nivel local nu au prag electoral.

III. Sistemul de partide

Bulgaria are un sistem mutlipartidist cu un partid dominant încă din 1990, cu o scurtă deviere către un multipartidism fără partid dominant între 2005 şi 2009.

IV. Condiţiile de înregistrare a unui partid politic (membri fondatori şi susţinători, distribuţia la nivel naţional a susţinătorilor, posibilitatea de a înfiinţa partide la nivel local, alte condiţii)

IV.1. Membrii fondatori şi numărul minim de susţinători

Conform legii (articolul 10), iniţiativa înfiinţării unui partid trebuie să aparţină unui număr de 50 de cetăţeni bulgari cu drept de vot. Pentru înregistrarea unui partid politic în registrul partidelor politice, sunt neceasari 500 de membrii fondatori, cetăţeni cu drept de vot, care să participe la primul congres al partidului.

IV.2. Posibilitatea de a înfiinţa un partid/asociaţie politică la nivel local

Nu există

Procedura propriu-zisă de înregistrare

Condiţiile de înregistrare a unui partid politic în Bulgaria sunt reglementate de articolul 15 al Legii partidelor politice din 2009. În vederea înregistrării, un partid trebuie să depună o aplicaţie scrisă la Curtea din Sofia, în termen de trei luni de la momentul în care are loc întâlnirea constituantă. Cetăţenii bulgari care vor să înregistreze un partid politic trebuie să depună următoarele acte:

• declaraţia de asociere;
• procesul verbal al întâlnirii constituante;
• statutul partidului;
• o listă care să conţină trei nume, adresa permanentă şi semnătura de mână a cel puţin 500 de membri fondatori ai partidului, care să fie cetăţeni bulgari cu drept de vot;
• declaraţiile individuale de membru semnate de mână, prin care semnatarii îşi exprimă aderarea la ideile partidului şi atestă faptul că nu au altă apartenenţă politică;
• specimenele de semnături ale reprezentanţilor partidului legalizate la notar;
• o listă cu trei nume, PIN şi adresele permanente ale cel puţin 2500 de membri;
• o declaraţie autentificată la notar care să ateste autenticitatea următoarelor documente: statutul, lista celor 500 de membri fondatori şi lista celor 2500 de susţinători ai partidului;
• certificatul care să ateste unicitatea numelui partidului.

Dacă toate condiţiile sunt îndeplinite, partidul este înregistrat în aproximativ o lună şi jumătate de la depunerea cererii. Registrul Curţii din Sofia păstrează următoarele informaţii referitoare la partidul politic: numele, locul şi adresa sediului central, statutul, numele membrilor liderilor şi corpului de control al partidului, numele reprezentanţilor partidului conform statutului, situaţia de dizolvare a partidului, numele şi titlurile lichidatorilor, precum şi alte schimbări care au loc cu privire la oricare din circumstanţele enumerate mai sus.

IV.3. Alte menţiuni

Legislaţia Bulgariei defineşte „partidul politic ca o asociaţie voluntară a cetăţenilor cu drept de vot conform cu legislaţia bulgară. Partidele asistă la formarea şi exprimarea voinţei politice a cetăţenilor prin alegeri sau prin alte mijloace democratice. Partidele politice folosesc mijloace şi metode democratice pentru a-şi atinge scopurile.” Potrivit Legii partidelor politice din 2009, „organizaţiilor care nu sunt partide politice nu li se permite să participe la alegeri.”

V. Condiţiile de funcţionare a unui partid politic (număr minim de semnături pentru a susţine o candidatură, situaţii în care partidele sunt dizolvate, alte condiţii)

V.1. Numărul minim de semnături pentru a susţine o candidatură

Înregistrarea în cursa electorală şi este condiţionată de depunerea a unui număr de semnături din întreaga ţară, 15.000 de către partide şi 20.000 de către alianţe, şi a sumei de 50,000 BGN (about 25,500 EUR) şi, respectiv, 100,000 BGN (about 51,000 EUR). Depozitul financiar se returnează în cazul în care partidul obţine cel puţin 1% din voturile valabil exprimate. Candidaţii independenţi au nevoie de 10.000 de semnături din circumscripţia în care candidează şi de 15,000 BGN (about 7,600 EUR). Un cetăţean poate susţine doar un singur candidat, partid sau alianţă.

V.2. Situaţiile în care partidele politice îşi încetează activitatea

Un partid politic bulgar poate fi dizolvat de Curtea din Sofia în următoarele cazuri:

• „încalcă în mod repetat legea partidelor;
• activitatea sa este neconstituţională;
• pentru o durată mai mare de cinci ani de la înregistrare nu a participat la alegerile pentru deputaţi, pentru preşedinte şi pentru vice-preşedinte sau pentru consiliile locale şi primari;
• nu a depus raportul financiar pentru doi ani consecutivi;
• nu a organizat congresul suprem al partidului pentru mai mult de două ori, dar nu mai puţin de o dată la cinci ani şi nu a prezentat curţii componenţa organelor de conducere.”

CONCLUZIE

Înfiinţarea partidelor în Bulgaria nu presupune alocarea de timp şi investiţii mari de resurse financiare, însă condiţiile de intrare în competiţia electorală îngreunează accesul cetăţenilor la spaţiul politic.

Cehia

I. Sistemul electoral

Membrii celor două camere ale parlamentului ceh sunt aleşi prin două tipuri de scrutin diferite. Pentru alegerea celor 200 de membri ai Camerei Deputaţilor, se aplică un sistem proporţional cu liste preferenţiale de partid. Formula de alocare a mandatelor este, începând cu 2002, metoda d’Hondt. Pentru a participa la procesul de alocare a mandatelor, un partid trebuie să obţină cel puţin 5% din voturi, o alianţă de două sau trei partide 10% din voturi, iar o alianţă de mai mult de trei partide 10% din voturi. Alocarea mandatelor nu are loc la nivel naţional, ci la nivelul fiecărei circumscripţii în parte. Cehia are 14 circumscripţii constituite de cele 13 regiuni autonome şi Praga. Candidaţii care obţin cel puţin 5% din totalul voturilor obţinute de partidul din care fac parte au prioritate în procesul de alocare a mandatelor. Alegătorii pot indica prin vot patru preferinţe din lista de partid. Pentru alegerea celor 81 de membri ai Senatului, Cehia aplică un scrutin majoritar în circumscripţii cu un singur candidat în două tururi de scrutin. Candidaţii câştigă mandatul în primul tur, dacă obţin 50%+1 din voturi. În caz contrar, se organizează al doilea tur de scrutin la care participă primii doi clasaţi. Câştigă alegerile candidatul care obţine cele mai multe voturi.

II. Pragul electoral (prag electoral pentru alegerile generale şi pentru alegerile locale)

II.1. Alegerile generale

La Camera Deputaţilor, un partid trebuie să obţină cel puţin 5% din voturi, o alianţă de două sau trei partide 10% din voturi, iar o alianţă de mai mult de trei partide 10% din voturi. Alocarea mandatelor nu are loc la nivel naţional, ci la nivelul fiecărei circumscripţii în parte. La Senat, nu există prag electoral explicit.

II.2. Alegerile locale

III. Sistemul de partide

Cehia are un sistem multipartidist caracterizat printr-un pluralism moderat.

IV. Condiţiile de înregistrare a unui partid politic (scurt istoric, membri fondatori şi susţinători, distribuţia la nivel naţional a susţinătorilor, posibilitatea de a înfiinţa partide la nivel local, alte condiţii)

IV.1. Membrii fondatori şi numărul minim de susţinători

În Lege se precizează că demersurile necesare în vederea înregistrării partidului vor fi efectuate de un comitet compus din cel puţin 3 membri care vor semna propunerea de înregistrare. Rezultă că partidul trebuie să aibă cel puţin 3 membri fondatori. In plus Legea dispune că propunerii de înregistrare mai sus amintite trebuie să i se ataşeze o cerere semnată de cel puţin 1.000 cetăţeni prin care se solicită înregistrarea partidului/mişcării politice.

IV.2. Posibilitatea de a înfiinţa un partid/asociaţie politică la nivel local

În Lege nu este reglementată posibilitatea înființări unor astfel de partide. La alegerile naționale din 2010 Partidul Boemienilor de Nord (Severočeši.cz), un partid regional, a obținut două locuri în Senat³².

IV.3. Alte conditii

Condiții de fond. Condiții care privesc persoana membrilor de partid

1. numai persoane fizice pot înfiinţa/fi membri de partid
2. Persoanele fizice trebuie să aibă mai mult de 18 ani
3. doar cetăţenii cehi pot înfiinţa partide şi pot fi membri de partid
4. membru in mai multe partide

Condiții de fond. Elemente intrinseci înființării/existenței partidului

1. denumirea
2. sediul
3. statutul
   Acesta va fi atașat propunerii de înregistrare și trebuie să conțină, printre altele, obiectivele programului politic.
4. organele de conducere
5. Natura juridică
   Partidele sunt persoane juridice

Condiții procedurale care trebuie îndeplinit anterior dobândirii personalității juridice a partidului

Conținutul dosarul de înregistrare

În afară de depunerea documentelor privitoare la condițiile mai sus enumerate menționăm propunerea de înregistrare al cărei conținut este reglementat în mod amănunțit în Lege şi căreia îi vor fi ataşate aceste documente.
Propunerea de înregistrare va fi întocmită, semnată şi înregistrată de un comitet compus din minim 3 membri însărcinat cu pregătirea dosarului şi va menţiona care dintre membrii are calitatea de reprezentant a comitetului în relaţiile cu terţii.

Procedura propriu-zisă de înregistrare

Procedura pentru înregistrare este detaliată în Lege. Înființarea oricărui partid/mișcare politică este supusă unei proceduri de înregistrare, respectiv condiționată de depunerea unei propuneri/dosar de înregistrare adresate Ministrului de Interne. În funcție de poziția Ministrului de Interne față de cererea de înregistrare, data la care se consideră că partidului a luat ființă poate fi (1) la expirarea termenului de 10 zile care curge de la momentul înregistrării propunerii și în care Ministrul poate notifica comitetul însărcinat cu prăgătirea dosarului de înregistrare cu privire la eventuale neregularități, (2) la expirarea unui termen de 30 zile în care Ministrul nu a notificat comitetul cu privire la eventuale neregularități sau (3) la data emiterii unei decizii judiciare de revocare a refuzului Ministrului de înregistrare a unei propuneri. Condiții procedurale care trebuie îndeplinit ulterior dobândirii personalității juridice a partidului. Conţinutul Registrului Partidelor Politice este detaliat în art. 9-10 ale Legii. În registru vor fi menționate toate evenimentele care pot surveni în decursul existenței partidului – modificări ale statutului, date privind sediul și conducerea partidului, situații de suspendare, dizolvare.

V. Condiţiile de funcţionare a unui partid politic (număr minim de semnături pentru a susţine o candidatură, situaţii în care partidele sunt dizolvate, alte condiţii)

V.1. Numărul minim de semnături pentru a susţine o candidatură

În articolul 61 alin. 2 pct. d) din Legea electorală a Cehiei³³ , se precizează că, în ceea ce privește candidații independenți pentru un loc în Senatul Cehiei, trebuie înregistrată o listă de sprijin a candidaturii semnată de cel puțin 1.000 de votanți din districtul electoral în care candidează independentul.

V.2. Situaţiile în care partidele politice îşi încetează activitatea

Partidele își încetează existența prin 3 modalități:

• Dizolvare voluntară; fuziune cu un alt partid
• Dacă nu prezintă rapoartele financiare privind activitatea sa, al caror continut este detaliat in Lege, Camerei Deputaților
• Prin decizie judecătorească
  De asemenea se poate dispune pe cale judiciară și suspendarea activității partidului³⁴

V.3. Alte condiţii

Legea dispune cu titlu de regulă că partidul nu poate desfășura activități de natură economică³⁵

VI. Jurisprudența Curții Constituționale a Cehiei

www.sgi-network.org/index.php?page=indicator_quali&indicator=S1_1

CONCLUZIE

Toate aceste condiţii analizate permit formularea concluziei potrivit căreia, în dreptul pozitiv în vigoare din Cehia, înfiinţarea/înregistrarea unui partid politic este o operaţiune relativ costisitoare şi birocratică.

• ³²http://en.wikipedia.org/wiki/Czech_Senate_election,_2010.
• ³³Legea 247 din 1995 privind alegerea Parlamentului Republicii Cehia – http://www.psp.cz/cgi-bin/eng/docs/laws/1995/247.html.
• ³⁴Un partid nu poate fi dizolvat și nici activitatea sa nu poate fi suspendată în perioada electorală care începe în ziua în care au fost anunțate alegerile și se încheie în a 10-a zi de la data alegerilor.
• ³⁵Excepțiile sunt limitate și strict interpretate, de exemplu activități de organizare de evenimente sociale, culturale,
  educaționale, editoriale, sportive etc.

Lituania

I. Sistemul electoral

Lituania are un sistem electoral mixt şi paralel. Parlamentul lituanian, Seimas, are 71 de membri aleşi în corcumscripţii cu un singur candidat şi 70 de membri aleşi printr-un sistem de listă desfăşurat la nivel naţional. Candidaţii în circumscipţiile uninominale trebuie să obţină majoritate absolută de voturi, dacă prezenţa la vot depăşeşte 40% şi doar 20% din voturi în cazul în care prezenţa se află sub 40%. Partidele participă la procesul de distribuire a mandatelor care rezultă din scrutinul de listă, doar dacă depaşesc pragul de 5% din voturile exprimate de alegatori (7% pentru coaliţii). Dacă după aplicarea pragurilor, numărul de alegători care ar urma să fie reprezentaţi in Parlament este mai mic decat 60% din cei care s-au prezentat la urne, atunci partidul cu cele mai multe voturi, din cele aflate sub prag, caştigă dreptul de a participa la distribuirea mandatelor. Alegerile desfăşurate sub scrutinul proporţional trebuie să aibă o prezenţă la vot de cel puţin 25%.

II. Pragul electoral (prag electoral pentru alegerile generale şi pentru alegerile locale)

5% pentru partide şi 7% pentru alianţe.

III. Sistemul de partide

Sistemul de partide lituanian a urmat o traiectorie inversă, de la un sistem relative stabil în anii ’90, la un sistem instabil şi fragmentat după 2000.

IV. Condiţiile de înregistrare a unui partid politic (membri fondatori şi susţinători, distribuţia la nivel naţional a susţinătorilor, posibilitatea de a înfiinţa partide la nivel local, alte condiţii)

IV.1. Scurt istoric

Materia partidelor politice este reglementată de Legea din 23 martie 2004 privind partidele și organizațiile politice; în continuare Legea³⁶.

IV.2. Membrii fondatori şi numărul minim de susţinători

Orice partid politic poate fi înființat cu condiția să existe 1.000 de membri fondatori.

IV.3. Posibilitatea de a înfiinţa un partid/asociaţie politică la nivel local

Această situaţie nu este reglementată în Lege.

IV.4. Alte condiții

Condiții de fond. Condiții care privesc persoana membrilor de partid

În Lege sunt menționate, expres cel mai adesea, dar și implicit, următoarele condiții:

1. numai persoane fizice pot înfiinţa/fi membri de partid,
2. doar cetăţenii lituanieni pot înfiinţa partide şi pot fi membri de partid,
3. un membru de partid nu poate fi fondator sau membru în alt(e) partid(e).
   În plus, Legea conține o dispoziție interesantă în ceea ce privește partidele străine. Astfel, pe teritoriul Lituaniei, nu pot lua naștere și nu își pot desfășura activitatea partide din alte state.

Condiții de fond. Elemente intrinseci înființării/existenței partidului

1. Denumirea partidului
2. Sediul partidului
   Acesta trebuie în mod obligatoriu să fie situat pe teritoriul Lituaniei
3. Data înființării partidului/dobândirii personalității juridice
   Partidul politic dobândeşte personalitate juridică de la data înregistrării acestuia în Registrul persoanelor juridice.
4. Statutul și programul partidului
   Acestea sunt adoptate de cei 1000 membri fondatori ai partidului.Conținutul obligatoriu al statutului este descris in art. 6 alin. 2 din Lege și are în vedere denumirea, sediu, forma juridică, obiectivele partidului, drepturile și îndatoririle menbrilor, alegerea organelor de conducere, precum și competențele lor, procedura pentru alegerea și destituirea din funcție a șefului partidului; procedura de modificare a statutului; procedura de verificare a folosirii activelor partidului; situațiile în care se impune încetarea activității partidului etc. De asemenea, legea dispune în mod expres că nu este nevoie de autentificarea notarială a statutului pentru validitatea acestuia.
5. organele de conducere – acestea sunt alese de cei 1000 membri fondatori ai partidului.
6. natura juridică a partidului
   Partidele sunt persoane juridice de drept public.

Condiții procedurale care trebuie îndeplinit anterior dobândirii personalității juridice a partidului

Instituția statului abilitată de Lege să ”dea viață” partidului este Ministerul Justiției care, în termen de 30 zile de la data înregistrării dosarului, trebuie să confirme sau să infirme autenticitatea acestuia. În cazul în care dosarul conține deficiențe în maxim 15 zile de la recepționarea lui, Ministrul Justiției trebuie să notifice reprezentanții partidului în această privință. Refuzul Ministrului Justiției de a confirma autenticitatea documentelor poate fi atacat în instanțele judiciare.

V. Condiţiile de funcţionare a unui partid politic (număr minim de semnături pentru a susţine o candidatură, situaţii în care partidele sunt dizolvate, alte condiţii)

V.1. Numărul minim de semnături pentru a susţine o candidatură

Articolul 16 din Lege consacră dreptul partidului de a participa la alegeri prezidențiale, parlamentare și locale și Parlamentul European fără să menționeze necesitatea unui astfel de suport popular.

Legea dispune că cel mai târziu cu 65 zile înainte de data organizării primelor alegeri dintr-un an calendaristic partidul care intenționează să participe în alegeri trebuie să transmită Ministrului Justiției lista cu membrii săi.

Art. 37 alin. 1 pct. 2 din Legea electorală³⁷ în schimb dispune că, pentru candidatura în Parlament, este nevoie de sprijinul a cel puțin 1.000 de persoane.

V.2. Situaţiile în care partidele politice îşi încetează activitatea

În ceea ce privește procedura prin care un partid își poate înceta activitatea (restructurare, lichidare, reorganizare, Legea face trimitere la dreptul comun, respectiv Codul Civil din Lituania. În măsura în care numărul membrilor partidului coboară sub 1000 Registrul Persoanelor Juridice trebuie informat cel mai târziu în 30 zile în această privință. Dacă în 6 luni de la acest moment partidul nu își restrucutrează/reorganizează activitatea va fi lichidat.

• ³⁶Universitatea din Leiden.
• ³⁷http://www.legislationline.org/documents/action/popup/id/9068.

Polonia

I. Sistemul electoral

Polonia aplică sisteme electorale diferite pentru cele două camere ale Parlamentului, Camera Deputaţilor (Sejm) şi Senat. Numărul deputaţilor şi al senatorilor este fixat de Constituţie la 460, respectiv, 100. Deputaţii sunt aleşi în 41 de circumscripţii electorale, conform unui sistem proporţional pe liste deschise de partid. Pragul electoral este de 5% pentru partidele politice şi de 8% pentru alianţele electorale. În alocarea mandatelor, se foloseşte metoda modificată Sainte-Laguë, individual, pentru fiecare dintre circumscripţii. Alegătorul are la dispoziţie un singur vot pentru un candidat care aparţine unui partid politic. Voturile sunt adunate în contul partidelor, cu toate că sunt votaţi candidaţii şi nu partidele din care aceştia ac parte. Senatorii sunt aleşi în 40 de circumscripţii conform sistemului pluralist „primul ia totul” (first past the post). Înscrierea în cursa electorală la Senat este condiţionată de strângerea a 3.000 de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot. Un alegător poate susţine concomitent mai mulţi candidaţi.

Pentru alegerea guvernanţilor locali, Polonia utilizează paralel două sisteme electorale: sistemul pluralist de tipul „primul ia totul”(FPTP) în comunităţile rurale şi în oraşele mici cu locuitori sub 40.000, iar în oraşele cu peste 40.000 de locuitori, aplică un sistem de reprezentare proporţională cu liste deschise de partid.

II. Pragul electoral (prag electoral pentru alegerile generale şi pentru alegerile locale)

II.1. Alegerile generale

Pragul electoral este de 5% pentru partidele politice şi de 8% pentru alianţele electorale.

II.2. Alegerile locale

–

III. Sistemul de partide

Sistemul de partide polonez este unul relativ fragmentat, caracterizat printr-un volatilitate crescută a partidelor politice. Altfel spus, numărul partidelor parlamentare a fost de-a lungul timpului destul de mare (înregistrând totuşi o scădere constantă) şi componenţa sistemului de partide nu a supravieţuit în mod identic după alegerile parlamentare, din cauza apariţiei de noi partide şi a fragmentării partidelor existente.

IV. Condiţiile de înregistrare a unui partid politic (membri fondatori şi susţinători, distribuţia la nivel naţional a susţinătorilor, posibilitatea de a înfiinţa partide la nivel local, alte condiţii)

IV.1. Membrii fondatori şi numărul minim de susţinători

Procedura înregistrării partidului trebuie realizată de cel puţin trei persoane şi însoţită de 1.000 de semnături ale cetăţenilor polonezi care sprijină înfiinţarea partidului.

IV.2. Posibilitatea de a înfiinţa un partid/asociaţie politică la nivel local

Nu

Procedura propriu-zisă de înregistrare

Conform Actului din 27 iunie 1997 privind partidele politice, înregistrarea unui partid politic în Polonia are un rol mai mult formal şi presupune completarea unor formulare care se depun la Curtea Districtului Varşovia. Aceste formulare trebuie să conţină:

• numele;
• acronimul;
• adresa;
• numele şi adresele celor din conducere;
• statutul;
• o listă cu 1.000 de semnături ale cetăţenilor polonezi care sprijină înfiinţarea partidului.

Procedura înregistrării partidului trebuie realizată de cel puţin trei persoane, care să-şi asume răspunderea pentru autenticitatea datelor şi semnăturilor. Pentru a nu se crea confuzii nedorite sau intenţionate, numele, acronimul şi simbolul partidului nou înfiinţat trebuie să se deosebească în mod clar de cele ale altor partide deja înregistrate. Partidele a căror programe politice au la bază metode totalitare şi partidele care sunt fundamentate pe principii naziste sau comuniste sunt interzise. În situaţia în care constituţionalitatea programului partidului este incertă, se cere opinia Curţii Constituţionale.

IV.3. Alte menţiuni

Conform legii electorale, partidele politice care au candidat individual sau în coaliţii şi comitetele electorale ale alegătorilor au dreptul al finanţare din bugetul de stat pentru fiecare mandat de deputat şi senator câştigat. Suma aferentă fiecărui partid se calculează prin împărţirea sumei totale cheltuite în campania electorală de către comitetul electoral la cifra 560.

V. Condiţiile de funcţionare a unui partid politic (număr minim de semnături pentru a susţine o candidatură, situaţii în care partidele sunt dizolvate, alte condiţii)

V.1. Numărul minim de semnături pentru a susţine o candidatură

Angajarea în competiţia electorală a candidaţilor care aparţin sau nu unui partid politic este condiţionată de apartenenţa la un comitet electorală a unui partid sau a unor votanţi. Comitetele electorale se înfiinţează de către partide în perioada premergătoare alegerilor şi au rolul de a propune listele de candidaţi ai partidului respectiv. Comitetele electorale ale unui partid electoral pot primi propuneri de candidaturi şi din partea altor partide, de obicei mai mici; o practică politică des întâlnită fiind înregistrarea candidaţilor ce aparţin partidelor mici pe listele Comitetelor electorale care aparţin partidelor mai mari. Comitetele electorale ale alegătorilor au nevoie de 15 membrii pentru a fi constituite şi de 5.000 de semnături pentru a propune o listă de candidaţi într-o circumscripţie, însă numărul de semnături nu mai sunt necesare, în cazul în care un comitet electoral propune liste de candidaţi pentru jumătate din circumscripţii.

V.2. Situaţiile în care partidele politice îşi încetează activitatea

Curtea poate dizolva un partid în mai multe situaţii. Orice modificare în statutul, conducerea şi adresa partidului trebuie comunicată Curţii în termen de 14 zile, în caz contrar, după o perioadă de 3 luni de nesoluţionare, Curtea poate dispune dizolvarea partidului (articolul 20). În situaţia în care Curtea consideră că activitatea partidului este neconstituţională, poate dizolva formaţiunea politică (articolele 21 şi 44). Ultima situaţie de dizolvare a unui partid este caracterizată de refuzul unui partid politic de a da statului polonez o sumă de bani a cărui sursă nu poate fi identificată (articolul 39).

CONCLUZIE

Înfiinţarea partidelor în Polonia se face cu usurinţă, precum şi participarea la alegerile locale, datorită prevederilor speciale privind comitetele electorale provizorii. Practica politică arată un localism foarte dezvoltat în Polonia, dar care este însoţit de o volatilitate electorală şi a partidelori, ceea ce face ca sistemul de partide polonez sa fie unul dintre cele mai instabile din Europa.

România

I. Sistemul electoral

Până în 2008, România a avut un sistem electoral proporţional pe liste închise de partid, cu două tururi de alocare a mandatelor: la nivelul circumscripţiilor, prin aplicarea cotei Hare, şi la nivel naţional, unde se utiliza medoda d’Hondt. Pragul electoral era de 5% pentru partidele politice şi de 8% pentru alianţele electorale formate din două partide, la care se mai adăuga un procent pentru fiecare partid membru al alianţei, până la maximum 10%.

În 2008, România a reformat sistemul electoral, prin trecerea de la sistemul proporţional pe liste închise de partid la un sistem proporţional mixt (mixed-member proportional – MMP). Practic, este sistemul electoral anterior anului 2008 s-au grefat colegii electorale cu un singur candidat (uninominale). Cele 42 de circumscripţii electorale, care se suprapun peste unităţile administrative, reprezentate de judeţe şi municipiul Bucureşti, au fost subdivizate în colegii uninominale de deputaţi şi senatori. Alegătorul are la dispoziţie un singur vot pe care îl dă unui candidat într-un colegiu, candidat ce poate aparţine sau nu unui partid politic. Candidaţii care obţin majoritate absolută de voturi, anume 50%+1, câştigă mandatul colegiului în care au candidat, numai dacă partidul sau alianţa din care fac parte trece pragul electoral. Pragul electoral a rămas neschimbat, 5% pentru partide şi 8% pentru alianţele electorale, doar atât că a fost introdus un prag electoral alternativ, constând în câştigarea cumulativă a şase colegii de deputat şi trei colegii de senator. Candidaţii independenţi care reuşesc să obţină 50%+1 din voturi câştigă mandatul de parlamentar în lipsa altor condiţii. Mandatele rămase nerepartizate sunt alocate în alte două tururi de alocare, la nivelul circumscripţiei, prin aplicarea cotei are, şi la nivelul naţional, prin utilizarea metodei d’Hondt. Cu toate că votul este unul majoritar în circumscripţii uninominale, scrutinul face parte din familia sistemelor electorale proporţionale mixte, deoarece 75% din numărul total al mandatelor de parlamentar au fost alocate prin metode proporţionale şi doar 25% prin metoda majoritară.

La alegerile locale, s-a păstrat sistemul proporţional pe liste închise de partid pentru alegerea consiliilor locale şi judeţene. Alegătorul are la dispoziţie un singur vot pentru o listă închisă de partid. Pragul electoral este de 5% pentru partide, 7% pentru alianţele de două partide şi de 8% pentru alianţele de cel puţin trei partide. Voturile se alocă la nivelul circumscripţiei, prin aplicarea cotei coeficientului simplu (cota Hare)³⁸. Pentru alegerea primarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene a fost introdus scrutinul majoritar simplu „primul ia totul” (first past the post).

II. Pragul electoral (prag electoral pentru alegerile generale şi pentru alegerile locale)

II.1. Alegerile generale

Pragul electoral este 5% pentru partide şi 8% pentru alianţele electorale, doar atât că a fost introdus un prag electoral alternativ, constând în câştigarea cumulativă a şase colegii de deputat şi trei colegii de senator.

II.2. Alegerile locale

Pragul electoral este de 5% pentru partide, 7% pentru alianţele de două partide şi de 8% pentru alianţele de cel puţin trei partide.

III. Sistemul de partide

Cum era de aşteptat, sistemul electoral proporţional românesc determină formarea unui sistem multipartidist, care a fost unul fără partid dominant, începând cu 2004. Scrutinul proporţional mixt adoptat în 2008 nu a modificat structural sistemul de partide, ci doar a redus numărul de partide parlamentare.

IV. Condiţiile de înregistrare a unui partid politic (membri fondatori şi susţinători, distribuţia la nivel naţional a susţinătorilor, posibilitatea de a înfiinţa partide la nivel local, alte condiţii)

IV.1. Scurt istoric

În 1989, unul dintre primele decrete-legi ale Consiliului Frontului Salvării Naţionale a fost cel privitor la dreptul de asociere. Decretul-lege nr. 8 din 31 decembrie 1989 privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti în România prevedea ca „în vederea înregistrãrii, fiecare partid şi organizaţie obştească trebuie să-şi prezinte statutele de organizare şi funcţionare, programul politic, să-şi declare sediul şi mijloacele financiare de care dispun şi sa facă dovada ca are cel puţin 251 de membri” (Articolul 3). După şase ani, legislaţia privind înfiinţarea unui partid politic a fost modificată, în sensul înăspririi condiţiilor impuse cetăţenilor în vederea înregistrării legale a unui partid. Articolul 17 al Legii nr. 27 din 26 aprilie 1996 Legea partidelor politice solicita un număr de “10.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 15 dintre judeţele ţării, dar nu mai puţin de 300 în fiecare judeţ, însoţit de o declaraţie autentificată a conducatorului organului executiv al partidului privind autenticitatea semnăturilor.” În 2003, legislaţia a fost modificată din nou, fiind adoptată Legea nr. 14/2003 a partidelor politice, în viguare la acestă dată.

IV.2. Membrii fondatori şi numărul minim de susţinători

În vederea dobândirii personalității juridice, ceea ce echivalează cu existenţa din punct de vedere juridic, partidul este supus înregistrării la Tribunalul București potrivit unei proceduri detaliate în Legea partidelor politice nr. 14 din 9 ianuarie 2003, republicată în Monitorul Oficial nr. 550 din 6 august 2012, în continuare Legea. Printre documentele care trebuie înregistrate figurează și o listă a semnăturilor de susţinere a membrilor fondatori. Articolul 19 din Lege este în exclusivitate dedicat descrierii condițiilor pe care această listă trebuie să le îndreplinească pentru a fi valabilă și are următorul conținut. Esenţiale sunt dispoziţiile alineatului 3 potrivit căruia (3) Lista trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi municipiul Bucureşti³⁹.

IV.2. Posibilitatea de a înfiinţa un partid/asociaţie politică la nivel local

Această situaţie nu este reglementată nici în Lege și nici în alt act normativ din dreptul partidelor politice. Prin urmare, se poate conchide că, în România, potrivit dreptului pozitiv în vigoare, nu este posibilă înființarea partidelor politice la nivel local.

IV.3. Alte condiţii

Pentru o mai bună înțelegere a condițiilor și, mai ales, a rațiunilor acestora (legale, economice, politice, morale, sociale) de a căror îndeplinire Legea leagă nașterea în mod valabil a unui partid, considerăm utilă sistematizarea acestora potrivit unui set de trei distincții.

O primă distincție este cea dintre condiții de fond/materiale/substanțiale și condiții procedurale privind modalitatea de reglementare a relațiilor pe care fondatorii partidului le au cu acele organe ale statului abilitate de lege să participe în procesul înregistrării/înființării partidului (de exemplu, instanțele judecătorești, Ministerul de Interne, Ministerul de Justiție etc.).

Pe de altă parte, condițiile de fond le vom clasifica din perspectiva distincției dintre reguli referitoare la persoanele care constituie partide politice și reguli care privesc elemente intrinseci partidului, respectiv acelor elemente a căror absență face de neconceput însăși ideea de partid (denumire, sediu, data înființării partidului).

În sfârșit, condițiile procedurale le vom clasifica în funcție de plasarea acestora față de data dobândirii personalității juridice a partidului, respectiv anterioare acestei date (și care au, în general, o natură judiciară) și posterioare (care privesc, de obicei, înregistrarea partidului în Registre publice generale).

Această clasificare reprezintă Nota bene! grila prin care vor fi descrise regulile de înființare/înregistrare a partidelor din toate țările care fac obiectul acestui studiu și nu doar în cazul României.

Condiții de fond. Condiții care privesc persoana membrilor de partid

În Lege sunt menționate, expres cel mai adesea, dar și implicit, următoarele condiții:

1. numai persoane fizice pot înfiinţa/fi membri de partid,
2. numai cetățeni români pot infiinţa partide/pot fi membri de partid.
   Excepția de la această regulă îi privește pe cetăţenii Uniunii Europene care nu deţin
   cetăţenia română şi au domiciliul în România:
3. doar cetăţenii români cu drept de vot pot înfiinţa partide şi pot fi membri de partid,
4. numai cetățenii români cu drept de vot pot face parte din conducerea partidului,
5. membrilor de partid trebuie să nu li se fi interzis asocierea politică,
6. un membru de partid nu poate fi membru în alt(e) partid(e).
   Această regulă poate fi înţeleasă nu doar în sensul că interzice cetăţenilor români să fie membri în două sau mai multe partide din România, ci şi în sensul că un cetăţean român care este deja membru al unui partid politic din România nu mai poate face parte din niciun alt partid politic, fie el din România sau din străinătate. Cele precizate au relevanţă numai în situaţia în care legislaţia anumitor state, cum este Germania, permite şi cetăţenilor străini să fie membri ai unor partide din acele state.

Condiții de fond. Elemente intrinseci înființării/existenței partidului

1. Denumirea partidului
   Potrivit Legii, fiecare partid politic trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată şi semn permanent proprii.
2. Sediul partidului
3. Data înființării partidului/dobândirii personalității juridice
   Partidul politic dobândeşte personalitate juridică de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei privind admiterea cererii de înregistrare.
4. Statutul și programul partidului
   Conținutul obligatoriu al statutului este descris in Lege.
5. organele de conducere – adunarea generală a membrilor, organul executiv, comisia de arbitraj
6. natura juridică a partidului
   Partidele sunt persoane juridice de drept public.

Condiții procedurale care trebuie îndeplinite anterior dobândirii personalității juridice a partidului

Conținutul dosarul de înregistrare

În afară de depunerea documentelor privitoare la condițiile mai sus enumerate, menționăm cererea de înregistrare, semnată de conducătorul organului executiv al partidului politic şi de cel puţin 3 membri fondatori, care vor fi citaţi în instanţă, actul de constituire și dovada deschiderii contului bancar. Merită făcută observaţia potrivit căreia trebuie îndeplinite cumulativ condiţiile privind statutul partidului şi actul de constituire a partidului.

Procedura propriu-zisă de înregistrare

Instituția statului abilitată de Lege să ”dea viață” partidului este Tribunalul București. Legea descrie deci o procedură de natură judiciară în vederea înființării partidului politic. Astfel regăsim instituții specifice ale procesului judiciar – ședința în care se soluționează cererea de înregistrare a partidului este publică, participarea Ministerului Public în proces, posibilitatea intervenției în proces a unor terțe persoane care justifică un interes, posibilitatea de a formula căi de atac (apel care va fi soluționat de Curtea de Apel București etc.).

Condiții procedurale care trebuie îndeplinit ulterior dobândirii personalității juridice a partidului

Ulterior admiterii cererii de înregistrare de către Tribunalul București partidele politice se înscriu în Registrul partidelor politice.
Toate aceste condiţii, conjugate cu regula referitoare la pragul de reprezentativitate, permit formularea concluziei potrivit căreia, în dreptul pozitiv în vigoare din România, înfiinţarea/ înregistrarea unui partid politic este o operaţiune costisitoare şi birocratică.

V. Condiţiile de funcţionare a unui partid politic (număr minim de semnături pentru a susţine o candidatură, situaţii în care partidele sunt dizolvate, alte condiţii)

V.1. Numărul minim de semnături pentru a susţine o candidatură

Legea 35/2008 prevede condiţiile de înregistrare a candidaţilor la alegeri.
Art.29, alin.5 Fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, candidat independent trebuie să facă dovada constituirii unui depozit, în contul Autorităţii Electorale Permanente, cu valoare de 5 salarii minime brute pe ţară pentru fiecare candidat.
Art.29, alin.7 – Depozitul se restituie în termen de 14 zile lucrătoare de la data rămânerii definitive a rezultatelor alegerilor organizate în circumscripţia electorală, numai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care obţin un număr de voturi egal cu cel puţin 2% din voturile valabil exprimate la nivel naţional. Depozitul se restituie şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, altele decât cele care ating pragul electoral, care obţin un mandat de deputat din partea acestor organizaţii în condiţiile prezentului titlu. Depozitul se restituie şi candidaţilor independenţi care obţin cel puţin 20% din voturile valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat. Sumele care nu se restituie se fac venit la bugetul de stat.
Art. 30 – (1) Candidaţii independenţi trebuie să fie susţinuţi de minimum 4% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din colegiul uninominal în care candidează, dar nu mai puţin de 2.000 de alegători pentru Camera Deputaţilor şi 4.000 de alegători pentru Senat.
(11) Candidaţii independenţi pentru circumscripţia electorală a cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării trebuie să fie susţinuţi de minimum 4% din alegătorii cu domiciliul stabilit în unul dintre statele ce fac parte din colegiul uninominal pentru care candidează, dar nu mai puţin de 2.000 de alegători pentru Camera Deputaţilor şi 4.000 de alegători pentru Senat.
De asemenea şi la nivel local există dispoziţii similare în ceea ce priveşte candidaţii independenţi pentru funcţia de primar, consilier şi preşedinte de consiliu judeţean⁴⁰:
Art. 48 – (1) Candidaţii independenţi pentru funcţia de consilier trebuie să fie susţinuţi de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente şi în listele electorale complementare din circumscripţia respectivă, dar nu mai puţin de 50 în cazul comunelor, de 100 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I.
(2) Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 2% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 200 în cazul comunelor, 300 în cazul oraşelor, 1.000 în cazul municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti şi 5.000 în cazul municipiului Bucureşti.
Candidaţii independenţi pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean trebuie să prezinte o listă de susţinători, care să cuprindă minimum 2% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 3.000.

Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători, cu cel puţin 2% din numărul total al alegătorilor înscrişi în lista electorală a circumscripţiei respective, dar nu mai puţin de 200 la comune, 300 la oraşe, 1000 la municipii şi sectoarele din Bucureşti şi 5.000, la municipiul Bucureşti. Pentru intrarea în competiţia electorală există un prag de acces pentru candidaţii independenţi pentru funcţia de consilier. Aceştia trebuie să fie susţinuţi de cel puţin 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din circumscripţia în care candidează, „dar nu mai puţin de 50 la comune, 100 la localităţile urbane de rangul I şi II şi de 1000, la localităţile urbane de rangul I, la municipiul Bucureşti şi la sectoarele acestuia.”.

V.2. Situaţiile în care partidele politice îşi încetează activitatea

Incidentele care pot apărea în viața unui partid sunt variate: încălcarea unor dispoziții constituționale și legale, de exemplu atunci când partidele militează împotriva pluralismului politic, principiilor statului de drept, suveranității, integrității sau independenței României; scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicită ori contrară ordinii publice; când realizarea scopului partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice; când partidul urmăreşte alt scop decât cel care rezultă din statutul şi programul politic ale acestuia etc. În funcție de natura, efectele și importanța acestora, pot atrage următoarele tipuri de sancțiuni prin care dispune încetarea activității:

1. Autodizolvare
2. Dizolvare pronunțată de CCR
3. Dizolvare judiciară (Tribunalul București)
4. Reorganizare

V.3. Alte condiţii

În ceea ce privește existența propriu-zisă a partidului, o dată ce acesta a dobândit personalitate juridică, Legea menționează următoarele aspecte pe care le vom enumera și, acolo unde este cazul, vom face câteva scurte comentarii.

1. Organizarea adunării generale cel puțin o dată la 5 ani⁴¹ – documentele referitoare la această adunare trebuie înregistrate în mod obligatoriu la Tribunalul București în termen de 30 zile.
2. Desemnarea de candidaţi, singur sau în alianţă, în două campanii electorale parlamentare succesive, în cel puţin 18 circumscripţii electorale⁴² – documentele provenind de la autorităţile electorale competente privind desemnarea candidaţilor în alegeri, în termen de 30 de zile de la data alegerilor trebuie înregistrate la Tribunalul București
3. Actualizarea listelor în fiecare an preelectoral⁴³
4. Obținerea, la două alegeri generale succesive, a unui număr minim de de cel puţin 50.000 de voturi la nivel naţional, pentru candidaturile depuse în oricare dintre următoarele scrutinuri: consilii judeţene, consilii locale, Camera Deputaţilor, Senat.⁴⁴
5. Modificarea statutului sau a programului partidului pot avea loc, asemenea procedurii de înregistrare a partidului, in condițiile unei proceduri judiciare în fața Tribunalului București.

VI. Jurisprudența Curții Constituționale a României

1. În decizia nr. 35/1996 Curțea Constituţională a României, în continuare CCR, a soluționat obiecția de neconstituționalitate a unor dispoziții din Legea partidelor politice nr. 27/1996⁴⁵. Printre altele, critica de neconstituționalitate privea art. 17 lit. b) din această lege care prevedea drept condiţie de reprezentativitate pentru înregistrarea unui partid politic ca propunerea să fie susţinută de cel puţin 10.000 de membri fondatori, domiciliaţi în 15 judeţe, dar nu mai puţin de 300 în fiecare judeţ. CCR a respins această critică cu următorul argument:„Aprecierea oportunităţii unui anumit prag de reprezentativitate nu este însă o problemă de constituţionalitate, cât timp pragul instituit nu are ca efect suprimarea exercitării dreptului, urmărind numai, precum în legea de faţă, ca asocierea cetăţenilor în partide să aibă semnificaţia instituţionalizării unui curent politic, fără de care partidul rezultat nu-şi poate îndeplini rolul său constituţional …”CCR distinge între pragul de reprezentativitate şi pragul electoral şi apreciază că în încercarea de a controla fenomenul devalorizării partidelor opţiunea pentru unul sau altul dintre cele două praguri reprezintă, de asemenea, o problemă de oportunitate şi nu de constituţionalitate.
2. În decizia nr. 147/1998 CCR a reținut, în esență, soluția pronunțată prin decizia din 1996 anterior citată, având în vedere că nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea orientării jurisprudenței. O nuanţă apare însă prin invocarea expresă a principiului proporţionalităţii⁴⁶.În plus CCR ia în discuţie şi dreptul comparat:
   ”…în Legea partidelor politice din Germania nu se prevede necesitatea unui număr minim de membri; dar tot atât de adevărat este şi faptul că definiţia dată partidului politic prin art. 2 al acestei legi relevă ideea că o asemenea asociaţie de cetăţeni este caracterizată, între altele, prin „întinderea şi soliditatea organizării lor, numărul membrilor şi veridicitatea poziţiei lor publice, oferind o garanţie suficientă sub aspectul seriozităţii scopurilor”. De altfel, şi în legislaţia altor state (de exemplu, Canada, Norvegia, Portugalia) există restrângeri ale dreptului de asociere în partide politice cu privire la numărul minim de membri”.
3. În decizia sa nr. 433/2006, CCR a luat în discuție neconstituționalitatea art. 19 alin. (3)din Lege. Excepția de neconstituționalitate a fost invocată în fața Curții de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale care a considerat că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată.
   Atât instanţa de drept comun, cât şi CCR au reţinut soluţia potrivit căreia dispoziţia legală atacată este constituţională. O precizare a Curţii de apel Bucureşti merită însă redată având în vedere că reprezintă un argument suplimentar faţă de cele anterior evocate în favoarea menţinerii pragului de reprezentativitate- „odată ajunse la putere (n. mea – partidele politice) se disting de orice alte organizaţii ce activează în domeniul politic„.
4. Dispozițiile art. 31⁴⁷ din Legea nr. 27/1996, abrogată de Lege au făcut, la rândul lor, obiectul excepției de neconstituționalitate soluționate prin decizia CCR nr. 147/1998, respinse ca neîntemeiate⁴⁸. Curtea a reţinut că, potrivit Legii nr. 27/1996, IV. În decizia nr. 71/2005,CCR a precizat că ”Scopul acestor prevederi legale (N. MEA – 19 alin. (3) şi (4)) este confirmarea, în fiecare an preelectoral, a îndeplinirii uneia dintre condiţiile obligatorii ce privesc înfiinţarea partidului politic, şi anume existenţa numărului minim al membrilor fondatori şi dispersia teritorială a acestora”.
5. În decizia nr. 793/2008, CCR a respins o excepție de neconstituționalitate privind art. 46 alin. 2 şi 48 din Lege⁴⁹. În această decizie pragul de reprezentativitate este înţeles nu doar ca o condiţie referitoare la înfiinţarea(înregistrarea partidului), ci şi ca o condiţie pentru continuarea existenţie partidului.

 

• ³⁸Coeficientul simplu se calculează în fiecare circumscripţie în parte, prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidaţi ale formaţiunilor, care au trecut pragul electoral şi pentru candidaţii independenţi la numărul de mandate care trebuie alocale. Numărul obţinut reprezintă cota care se utilizează ulterior pentru a aloca mandate individual partidelor care au întrunit pragul electoral şi candidaţilor independenţi. Alocarea are loc prin împărţirea numărului de voturi obţinute de fiecare partid în parte la valoarea coeficientului. De câte ori se cuprinde valoarea cotei circumscripţiei în numărul total de voturi obţinute de un partid în acea circumscripţie, acela reprezintă numărul de mandate pe care trebuie un partid să le primească.
• ³⁹Alineatele 1, 2 şi 4 se referă la conţinutul listei: (1) Lista semnăturilor de susţinere trebuie să menţioneze obiectul susţinerii, data şi locul întocmirii, iar pentru susţinători trebuie să conţină numele şi prenumele, data naşterii, adresa, felul actului de identitate, seria şi numărul acestuia, codul numeric personal, precum şi semnătura. Susţinătorii înscrierii unui partid politic pot fi numai cetăţeni cu drept de vot (2) Lista va fi însoţită de o declaraţie pe propria răspundere a persoanei care a întocmit-o, care să ateste autenticitatea semnăturilor, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal….(4) Fiecare listă va cuprinde persoane dintr-o singură localitate. Listele vor fi grupate pe localităţi şi judeţe, pentru a se putea verifica prevederile alin. (3).
• ⁴⁰Legea nr. 67 din 25 martie 2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Cuprinde toate modificările aduse actului oficial, inclusiv cele prevăzute în Legea nr. 129/23.06.2011, republicată în M.Of. Nr.444/24.06.2011.
• ⁴¹În caz contrar, sancțiunea aplicabilă este dizolvarea dispusă de Tribunalul București.
• ⁴²Și în acest caz, dacă obligația nu este respectată, se impune sacțiunea dizolvării pronunțate de Tribunalul București.
• ⁴³Listele actualizate vor fi depuse la Tribunalul Bucureşti până la data de 31 decembrie a acelui an.
• ⁴⁴În caz contrar se aplică, din nou, sancțiunea dizolvării judiciare prin hotărâre a Tribunalului București.
• ⁴⁵Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 29 aprilie 1996. o parte a conţinutului acestei legi a fost abrogată de Lege, iar cealaltă parte de Legea nr. 43/2003 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.
• ⁴⁶„O corectă aplicare a principiului proporţionalităţii are în vedere ca reglementarea în anumite condiţii să nu conducă la suprimarea dreptului însuşi; or, sub acest aspect, Legea nr.27/1996 nu are, prin condiţiile puse, semnificaţia unei interdicţii de exercitare a dreptului de asociere în partide politice”.
• ⁴⁷În cazul în care un partid politic nu desemnează candidaţi, singur, sau în alianţă, în două campanii electorale legislative succesive, în cel puţin 10 circumscripţii sau nu a ţinut nici o adunare generală timp de 5 ani, Tribunalul Municipiului Bucureşti, la cererea Ministerului Public, va constata încetarea existenţei sale, cu respectarea normelor de procedură prevăzute la art. 23.
• ⁴⁸…textele constituţionale referitoare la dreptul la asociere permit formarea de organizaţii care nu îşi propun astfel de obiective legate de prezenţa în alegeri. Numai că aceste organizaţii nu pot revendica statutul de partid politic, având posibilitatea să rămână, cu condiţia înfiinţării şi desfăşurării activităţii lor potrivit legii, simple forme de asociere a cetăţenilor ţării în scopurile dorite de membrii lor, în conformitate cu opţiunile acestora, exprimate în mod liber, pe plan social, cultural, economic şi chiar politic.
• ⁴⁹În motivare s-a arătat că ”… instituirea prin lege a unui prag electoral, justificat prin însuşi scopul înfiinţării unui partid politic – aceia de a reflecta voinţa politică a cetăţenilor -, ca şi condiţie pentru continuarea existenţei acelui partid, nu poate avea semnificaţia încălcării dreptului de asociere atât timp cât tot Legea fundamentală prevede, la art. 8 alin. (2), că „Partidele politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. „.

Slovacia

I. Sistemul electoral

Parlamentul slovac este ales printr-un sistem proporţional cu liste de partid şi vot preferenţial. Pragul electoral este de 5% din totalul voturilor valabil exprimate pentru partide, de 7% pentru alianţe de două şi trei partide şi de 10% pentru alianţe de cel puţin patru partide. Alegătorul are la dispoziţie cel mult patru voturi pentru patru dintre candidaţii unui partid, pe care doreşte să îl voteze. Alocarea mandatelor are loc prin aplicarea cotei Droop la nivelul unei singure circumscripţii, ce naţională.

Pragul electoral (prag electoral pentru alegerile generale şi pentru alegerile locale)

Pragul electoral este de 5% din totalul voturilor valabil exprimate pentru partide, de 7% pentru alianţe de două şi trei partide şi de 10% pentru alianţe de cel puţin patru partide.

III. Sistemul de partide

Slovacia are un sistem multipartidism, caracterizat printr-un pluralism moderat.

IV. Condiţiile de înregistrare a unui partid politic (scurt istoric, membri fondatori şi susţinători, distribuţia la nivel naţional a susţinătorilor, posibilitatea de a înfiinţa partide la nivel local, alte condiţii)

IV.1. Scurt istoric

Materia înființării partidelor politice este reglementată de dispoziţiile Legii nr 85 din 4 februarie 2005 privind partidele politice și mișcările politice⁵⁰.

IV.2. Membrii fondatori şi numărul minim de susţinători

În Lege se precizează că demersurile necesare în vederea înregistrării partidului vor fi efectuate de un comitet compus din cel puţin 3 membri. Rezultă că partidul trebuie să aibă cel puţin 3 membri fondatori. In plus Legea dispune că dosarului de înregistrare mai sus amintit trebuie să i se ataşeze o cerere semnată de cel puţin 10.000 cetăţeni care susțin înființarea partidului.

IV.3. Posibilitatea de a înfiinţa un partid/asociaţie politică la nivel local

Această situaţie nu este reglementată în Lege.

IV.4. Alte condiţii

Condiții de fond. Condiții care privesc persoana membrilor de partid:

1. Numai persoane fizice pot înfiinţa/fi membri de partid⁵¹
2. Persoanele fizice trebuie să aibă mai mult de 18 ani
3. străinii nu pot infiinţa partide/pot fi membri de partid
4. străinii nu pot fi membri în conducerea partidului

Condiții de fond. Elemente intrinseci înființării/existenței partidului

1. partidele sunt persoane juridice
   Data înregistrării partidului în Registrul partidelor este și data înființării acestuia.
2. Denumirea partidului
3. Partidul trebuie să aibă un statut și un program
4. Sediul partidului
   Acesta trebuie să fie obligatoriu înregistrat în Slovacia
5. Organele de conducere
6. Statutul
   Conținutul acestuia este detaliat de art. 6 alin. 5 al Legii și cuprinde inter alia programul politic al partidului, drepturile și obligațiile membrilor partidului, denumirea organelor de conducere, modul de alegere a acestora, precum și competențele

Condiții procedurale care trebuie îndeplinit anterior dobândirii personalității juridice a partidului

Procedura pentru înregistrare este detaliată în articolele § 6-8 din Lege. Procedura este declanșată la inițiativa unui comitet însărcinat cu pregătirea dosarului de înregistrare și se desfășoară în fața ministrului de Interne care, în măsura în care dosarul de înregistrare este completat potrivit dispozițiilor legale, în 15 zile de la data începerii procedurii să îl înregistreze în Registru. În măsura în care Ministrul notifică comitetul cu privire la neregularități privind dosarul de înscriere sau refuză înscrierea partidului, Legea reglementează și procedura care trebuie urmată în fața instanțelor de judecată, respectiv curtea regională și Curtea Supremă a Slovaciei.

Legea dispune în mod expres că Ministrul va refuza înregistrarea în măsura în care nu este depusă inter alia lista cu cele 10.000 de semnături.

Condiții procedurale care trebuie îndeplinit ulterior dobândirii personalității juridice a partidului

Partidul este înregistrat în registrul Partidelor aflat în subordinea Ministrului de Interne, data înregistrării reprezentând și momentul de la care se consideră că partidul a luat ființă. Informațiile și documentele referitoare la partidul înregistrat în Registru sunt foarte detaliat prezentate în art. 5 alin. 3 din Lege.

Legea dispune și cu privire la obligația de a înscriere a reprezentanților statutari ai partidului în Registrul partidelor în cel mult 4 luni de la înregistrarea partidului, procedura de urmat, precum și sancțiunile aplicabile în caz de neîndeplinire a acestei obligații. În sfârșit și procedura modificării sediului, statutului și a schimbării reprezentanților statutari, operațiuni ce trebuie înregistrate de asemenea în Registru, beneficiază de o reglementare extrem de amănunțită în Lege.

V. Condiţiile de funcţionare a unui partid politic (număr minim de semnături pentru a susţine o candidatură, situaţii în care partidele sunt dizolvate, alte condiţii)

V.1. Numărul minim de semnături pentru a susţine o candidatură

Nu există o asemenea prevedere în Lege. Mai mult deși Legea electorală din 2004 reglementează în detaliu condițiile înregistrării candidaturii pentru alegerile parlamentare (inclusiv achitarea unei sume de bani cu titlu de deposit) nu există nicio mențiune cu privire la necesitatea unui sprijin popular.

V.2. Situaţiile în care partidele politice îşi încetează activitatea

Desființarea partidului poate surveni în următoarele modalități:

1. Decizie voluntară
2. Fuziune cu un alt partid
3. Faliment
4. Dizolvare pronunțată de Curtea Supremă a Slovaciei.

 

• ⁵⁰Site Univ Leiden
• ⁵¹ § 4 (1) Citizens shall have the right to establish a party and to be associated therein.

Ungaria

I. Sistemul electoral

Ungaria are un sistem electoral mixt, adoptat în 1989 şi rămas neschimbat până astăzi. Cu toate că este unul dintre cele mai complexe sisteme din lume, a reuşit să creeze stabilitate insituţională. Sistemul electoral pentru alegerea membrilor parlamentului combină, de fapt, trei sisteme electorale: sistemul majoritar, pluralitar şi proporţional.

Alegătorul are două voturi, unul pentru un candidat, care concurează într-o circumscripţie cu un singur candidat, şi unul pentru o listă închisă de partid, acordat în circumscripţii largi cu mai mulţi candidaţi. Voturile oferite partidului sunt alocate conform sistemului proporţional la nivelul circumscripţiilor mari, iar voturile rămase neutilizate se adună la nivel naţional şi se folosesc pentru alocarea mandatelor prin utilizarea formulei d’Hondt. În circumscripţiile cu un singur candidat, alocarea mandatelor are loc conform regulii majorităţii de voturi 50%+1 în primul tur şi a majorităţii simple în al doilea tur. În cel de-al doilea tur, intră în competiţie primii trei candidaţi clasaţi şi toţi candidaţii care obţin mai mult de 15% din voturi.

II. Pragul electoral (prag electoral pentru alegerile generale şi pentru alegerilelocale)

II.1. Alegerile generale

Pragul electoral pentru alegerile conform scrutinului proporţional este de 5%.

II.2. Alegerile locale

–

III. Sistemul de partide

Ungaria are un sistem multipartidist, determinat în mare măsură de comportamentul proporţional al sistemului electoral mixt.

IV. Condiţiile de înregistrare a unui partid politic (membri fondatori şi susţinători, distribuţia la nivel naţional a susţinătorilor, posibilitatea de a înfiinţa partide la nivel local, alte condiţii)

IV.1. Membrii fondatori şi numărul minim de susţinători

Pentru înfiinţarea unei organizaţii şi, implicit, a unui partid politic sunt necesari 10 membri fondatori.

IV.2. Posibilitatea de a înfiinţa un partid/asociaţie politică la nivel local

În 1997, Ungaria a adoptat Legea privind organizaţiile de beneficiu (Act CLVI on Public Benefit Organisations (1997 as amended 1998)) introducând astfel un nou tip de asociaţie, organizaţia de beneficiu a cărei activitate vizează mai multe domenii. Partidele politice nu pot fi organizaţii de beneficiu şi nu pot primi donaţii din partea acestora. În schimb, organizaţiile de beneficiu pot participa la alegerile locale şi municipale, având totuşi interdicţia de a propune candidaţi pentru alegerile parlamentare sau prezidenţiale. Legea privind dreptul la asociere condiţionează înfiinţarea unui partid politic de deţinerea cetăţeniei ungare.

Procedura propriu-zisă de înregistrare

Legea din 1989, care dă dreptul la asociere, defineşte partidul politic ca o organizaţie non-profit, cu un statut asemănător cu cel al altor organizaţii ale societăţii civile, alcătuită pe o bază de voluntariat. Pentru înfiinţarea unei organizaţii şi, implicit, a unui partid politic sunt necesari 10 membri fondatori, statutul şi structura organizaţiei.

IV.3. Alte menţiuni

Partidele politice sunt tratate de legislaţia ungară ca fiind organizaţii non-profit şi intră sub incidenţa a două legi: Legea privind dreptul la asociere II din 1989 (Act on the Right of Association (1989)) şi Legea XXXIII din 1989 privind activitatea şi managementul financiar al partidelor politice (Act XXXIII of 1989 on the Operation and Financial Management of Political Parties).

V. Condiţiile de funcţionare a unui partid politic (număr minim de semnături pentru a susţine o candidatură, situaţii în care partidele sunt dizolvate, alte condiţii)

V.1. Numărul minim de semnături pentru a susţine o candidatură

Partidele politice trebuie să-şi înregistreze candidaţii şi listele electorale la Comisiile Electorale Locale sau la Comisia Electorală Naţională, de la care primesc un certificate de înregistrare⁵². Pentru intrarea în competiţia electorală pentru alegerea Parlamentului, candidaţii trebuie să depună 750 de semnături. Partidele politice pot depune liste pentru locurile alocate prin metoda proporţională la nivelul regiunilor numai dacă au candidaţi pentru cel puţin un sfert din circumscripţiile uninominale, dar cel puţin doi.

V.2. Situaţiile în care partidele politice îşi încetează activitatea

În Ungaria, dizolvarea unui partid politic are loc dacă nu a funcţionat timp de un an şi numărul membrilor săi s-a situat constant sub numărul legal⁵³.

CONCLUZIE

Ungaria are un regim facil de înfiinţare a unui partid politic, încurajând astfel pluralismul politic. Pe de altă parte, pragul electoral de 5% şi scurtinul majoritar în două tururi îngreunează accesul partidelor noi pe scena politică.

 

• ⁵²
• ⁵³http://www.osce.org/odihr/37820

STATE NON-MEMBRE UE EX-SOVIETICE

Armenia

I. Sistemul electoral

Armenia are un sistem electoral mixt (Adunarea Naţională de la Erevan are 131 locuri-90 de mandate sunt delegate prin scrutin proporţional şi 41 prin vot majoritar). Pragul electoral este de 5% pentru partidele politice şi 7% pentru alianţele electorale.

II. Pragul electoral (prag electoral pentru alegerile generale şi pentru alegerile locale)

Pragul electoral este de 5% pentru partidele politice şi 7% pentru alianţele electorale.

III. Sistemul de partide

Armenia are un sistem pluripartidist.

IV. Condiţiile de înregistrare a unui partid politic (scurt istoric, membri fondatori şi susţinători, distribuţia la nivel naţional a susţinătorilor, posibilitatea de a înfiinţa partide la nivel local, alte condiţii)

IV.1. Definiţie

Un partid politic reprezintă, potrivit Legii Republicii Armenia cu privire la partidele politice⁵⁴ din 2002, ”o uniune publică creată…cu scopul de a participa 60 la viaţa politică a societăţii şi a statului”.

IV.2. Membrii fondatori şi numărul minim de susţinători

Minim 200 membri fondatori, care provin din cel puţin o treime din regiunile Armeniei, inclusiv capitala Erevan.

Procedura de înregistrare

Pentru înregistrarea unui partid politic în Armenia trebuie îndeplinite următoarele condiţii : să aibă minim 200 membri care provin din cel puţin o treime din regiunile Armeniei(inclusiv capitala Erevan), denumirea acestuia trebuie să includă obligatoriu cuvântul ”partid”, ”minutele” de la congresul constitutiv, Carta şi programul partidului semnat de fondatori, cererea de aplicaţie semnată de membrii conducerii permanente(care trebuie să includă datele personale ale respectivilor), adresa legală a conducerii permanente a partidului⁵⁵, etc.

Un partid înregistrat în Armenia poate fi localizat doar pe teritoriul statului armean şi poate fi doar reprezentat în alte state⁵⁶.
În Armenia, un partid politic poate fi lichidat printr-o decizie adoptată la o conferinţa a partidului, dacă nu a participat la două scrutine consecutive pentru Adunarea Naţională, dacă la ultimele două scrutine parlamentare a obţinut mai puţin de 1% din totalul sufragiilor acordate prin votul proporţional tuturor partidelor care au participat la confruntarea electorală, nu a participat la unul dintre scrutinele pentru alegerile parlamentare, iar la scrutinul precedent sau urmator a obţinut mai puţin de 1% din totalul sufragiilor acordate prin votul proporţional tuturorpartidelor care au participat la confruntarea electorală⁵⁷.

IV.3. Posibilitatea de a înfiinţa un partid/asociaţie politică la nivel local

Nu există.

IV.4. Alte condiţii

Finanţarea partidelor politice

În Armenia, partidele politice pot primi finanţare din taxele de membru, donaţii, şi tranzacţii legal-civil şi de la bugetul de stat. Statul armean oferă finanţare doar partidelor care au obţinut minim 3% voturi la ultimele alegeri parlamentare şi suma primită de un partid este direct proporţională cu numărul de voturi obţinute de partid prin scrutinul proporţional. Un partid nu poate primi o finanţare mai mică de 0.03% din salariul minim pe economie*numărul total al ceteţenilor înscricrişi pe listele electorale la ultimele alegeri parlamentare⁵⁸. În Armenia, partidele politice nu pot primi finanţare de la organizaţii caritabile sau religioase, instituţii de stat, organizaţii constituite cu mai puţin de 6 luni înainte de data donaţiei, state şi cetăţeni străini, minori, organizaţii internaţionale, anonimi⁵⁹.

V. Condiţiile de funcţionare a unui partid politic (număr minim de semnături pentru a susţine o candidatură, situaţii în care partidele sunt dizolvate, alte condiţii)

V.1. Numărul minim de semnături pentru a susţine o candidatură

Pentru înregistrarea în alegeri a candidaţilor este necesară depunerea următoarelor sume de bani ca şi depozite:

• 8 milioane de AMD (aproximativ 15.685 de euro) pentru a intra în competiţie conform sistemului proporţional;
• 1 milion de AMD (aproximativ 1.960 de euro) pentru a intra în competiţia organizată conform scrutinului majoritar.
• Sumele sunt returnate, dacă un partid obţine cel puţin un mandat prin scrutinul proporţional sau, respectiv, dacă obţine cel puţin 5% din voturile conform scrutinului majoritar sau câştigă un mandat.

 

• ⁵⁴Law of the Republic of Armenia on Political Parties, 3 octombrie 2002, cu modificările din 2003 şi 2004, http://legislationline.org/documents/action/popup/id/3948, accesat la 12 noiembrie 2012.
• ⁵⁵Law of the Republic of Armenia on Political Parties, 3 octombrie 2002, cu modificările din 2003 şi 2004, http://legislationline.org/documents/action/popup/id/3948, accesat la 12 noiembrie 2012.
• ⁵⁶Law of the Republic of Armenia on Political Parties, 3 octombrie 2002, cu modificările din 2003 şi 2004, http://legislationline.org/documents/action/popup/id/3948, accesat la 12 noiembrie 2012.
• ⁵⁷Law of the Republic of Armenia on Political Parties, 3 octombrie 2002, cu modificările din 2003 şi 2004, http://legislationline.org/documents/action/popup/id/3948, accesat la 12 noiembrie 2012.
• ⁵⁸Law of the Republic of Armenia on Political Parties, 3 octombrie 2002, cu modificările din 2003 şi 2004, http://legislationline.org/documents/action/popup/id/3948, accesat la 12 noiembrie 2012.
• ⁵⁹Law of the Republic of Armenia on Political Parties, 3 octombrie 2002, cu modificările din 2003 şi 2004, http://legislationline.org/documents/action/popup/id/3948, accesat la 12 noiembrie 2012.

Georgia

I. Sistemul electoral

În toată perioada post 1991, Georgia a experimentat un sistem electoral mixt: 73 de membrii ai parlamentului sunt aleşi prin scrutin majoritar şi 77 prin vot proporţional (într-o singură circumscripţie stabilită la nivel naţional)⁶⁰ . Un candidat trebuie să obţină minim 30% din voturile din circumscripţie pentru a putea dobândi mandatul (un al doilea tur de scrutin este organizat, dacă în urma primului niciun candidat nu obţine minimul de 30%). În cazul scrutinului proporţional, pragul electoral este de 5%. Partidele pot depune candidaturi atât în circumscripţiile majoritare cât şi în cele proporţionale⁶¹.

Pentru alegerile locale, sistemul electoral este de asemenea mixt cu prag electoral de 5% sau 4%(în funcţie de mărimea regiunilor). Numărul mandatelor proporţionale, respectiv majoritare diferă în funcţie de mărimea fiecărui consiliu local⁶².

II. Pragul electoral (prag electoral pentru alegerile generale şi pentru alegerile locale)

În cazul scrutinului proporţional, pragul electoral este de 5%. In cazul scrutinului majoritar, un candidat trebuie să obţină minim 30% din voturile din circumscripţie pentru pentru a putea dobândi mandatul.

III. Sistemul de partide

Georgia are un sistem pluripartidist.

IV. Condiţiile de înregistrare a unui partid politic (membri fondatori şi susţinători, distribuţia la nivel naţional a susţinătorilor, posibilitatea de a înfiinţa partide la nivel local, alte condiţii)

IV.1. Scurt istoric

În Georgia, existenţa partidelor politice a fost consfiinţită legal , pentru prima dată în 1997. Legea cu privire la asociaţiile politice de cetăţeni menţiona că un partid „reprezintă asocierea voluntară şi independentă a cetăţenilor care au o viziune comună, cu o bază organizaţională şi care se înregistrează potrivit legilor şi Constituţiei Georgiei. În Georgia, un partid poate fi interzis printr-o decizie a Curţii Constituţionale, dacă acesta reprezintă o ameninţarea la adresa securităţii statului. Partidele politice din Georgia îşi continuă formal existenţa doar prin auto-lichidare.

IV.2. Membrii fondatori şi numărul minim de susţinători

Minim 1.000 de membri fondatori.

Procedura de înregistrare

Legea cu privire la asociaţiile politice de cetăţeni menţionează că un partid se poate forma în urma unui congres de constituire la care au participat cel puţin 300 de persoane. Pentru a înregistra un partid în Georgia, liderii acestuia trebuie să depună o aplicaţie la Ministerul de Justiţie de la Tbilisi însoţită de un protocol notarial care să certifice că a avut loc congresul fondator, o listă care să indice că partidul are cel puţin 1000 membrii(cu precizarea numelor şi prenumelor, data naşterii, numerele de indentificare personală-CNP, locul de muncă, adresa de reşedintă, numere de telefon şi semnăturile), statutul partidului, dovadă legală cu privire la adresa şi numerele de telefon ale partidului, o dovadă notarială cu privire la veridicitatea semnăturilor de pe lista de membrii, imagini cu simbolurile partidului. Congresul respectiv trebuie să adopte carta de constituire a partidului. Legea interzice crearea de partide care îşi propun să răstoarne prin violenţă ordinea constituţională din Georgia şi independenţa acesteia, care promovează războiul, violenţa, conflictele etnice, naţionale, religioase. De asemenea, legea interzice în Georgia, crearea de partide teritoriale sau regionale. Actul menţiona şi că un partid îşi poate crea filiale regionale sau organizaţii de tineret fără ca acestea să aibă un statut legal.

IV.3. Posibilitatea de a înfiinţa un partid/asociaţie politică la nivel local

Nu există.

IV.4. Alte condiţii

Finanţarea partidelor politice

Legea din 1997 prevedea că în Georgia partidele politice sunt entităţi legale non-profit. Potrivit Legii din 1997, partidele politice din Georgia erau finanţate din cotizaţiile membrilor , donaţii ale unor persoane private, sume alocate de la bugetul statului, venituri rezultate din vânzarea unor obiecte cu simbolurile partidului sau a unor publicaţii, organizarea de conferinţem expoziţii şi alte activităţi care nu pot schimba însă statutul partidului de organizaţie non-profit.

În 1997, Legea menţiona şi că „statul alocă anual o anumită sumă de la buget pentru activităţile organizaţionale şi de altă natură ale partidelor”. De asemenea, legea permitea finanţarea campaniilor electorale de stat şi preciza că un partid nu se putea angaja în alte activităţi antreprenoriale cu excepţia celor expres prevăzute în textul legislativ. Legea din 1997 nu includea menţiuni suplimentare cu privire la finanţarea oferită de la bugetul de stat partidelor pentru campaniile electorale. Lacuna legislativă a fost acoperită prin Codul electoral din 2011 care stabileşte că pot beneficia de finanţarea de la bugetul de stat în perioda campaniei electorale doar partidele care au obținut minim 5% la alegerile parlamentare şi că suma nu poate depăşi 1 milion de lari⁶³.

În 2005, Legea a fost amendată prin introducerea unui articol cu privire la restricţiile în ceea ce priveşte finanţarea partidelor politice: dacă subsidiile sunt oferite de cetăţenii altor state sau organizaţii internaţionale(cu excepţia situaţiilor în care acestea organizează evenimente publice precum conferinţe, workshops; dacă provin de la instituţiile  statului sau companiile în care statul are o participaţie mai mare de 10%, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege; dacă sunt acordate de o entitate-persoană juridică non-profit sau de organizaţii religioase cu excepţia conferinţelor, workshops, a altor evenimente publice; dacă provin de la apatrizi sau din donaţii anonime⁶⁴. În 2007, în lege a fost introdusă şi precizarea potrivit căreia partidele pot primi donaţii obţinute în urma organizării unor evenimente publice.

Pentru ca donaţiile acordate unui partid să nu fie considerate „anonime”(situaţie în care erau transferate la bugetul statului georgian”, o persoană juridică care oferea subsidii unui partid era obligată să indice numele şi adresa legală, iar persoanele fizice trebuiau să-şi precizeze numele, adresa, CNP-ul unui act de identitate emis de autorităţile georgiene. Donaţiile oferite de persoanele private nu puteau să depăşească anual suma de 30 mii lari, iar contribuţiile persoanelor juridice nu puteau fi mai mari de 100 mii lari.

Dacă partidele georgiene primeau sume mai mari decât cele prevăzute de lege, acestea erau lipsite de finanţarea din partea statului pentru o periodă de la 1 la 4 ani în funcţie de cuantumul sumei cu care depăşiseră nivelul maxim al donaţiilor admis de lege. Sumele pe care partidele politice din Georgia le primeau de la stat erau stabilite, potrivit legii din 1997, după formula Z=B+(M*600*12)+(L*100*12)+(V*1,5)+(W*1)⁶⁵. Finanţarea de bază pentru partidele georgiene oferită de stat este de 150 mii lari anual, suma dublându-se pentru partidele care obţin minim 8% voturi la alegerile parlamentare şi cel puţin 6% sufragii la scrutinul local. În 2009 a mai fost creat şi un fond de stat pentru finanţarea partidelor politice şi a ONG-urilor. Fondul respectiv oferea doar finanţare pentru activităţi de cercetare, studii, conferinţe, vizite oficiale şi proiecte regionale.

În ziua alegerilor, partidele şi blocurile electorale primesc o finanţare de la stat pentru a putea să-şi asigure reprezentarea în comisiile electorale⁶⁶.

V. Condiţiile de funcţionare a unui partid politic (număr minim de semnături pentru a susţine o candidatură, situaţii în care partidele sunt dizolvate, alte condiţii)

V.1. Numărul minim de semnături pentru a susţine o candidatură

Pentru înregistrarea în alegeri a candidaţilor sunt necesar

• 1.000 de semnături pentru partidele reprezentate deja în Parlament;
• 25.000 de semnături pentru partidele fără reprezentanţi în Parlament
• semnăturile a 1% din cetăţenii cu drept de vot dintr-o circumscripţie, pentru depunerea unei candidaturi independente de către o asociaţie de cel puţin cinci alegători Alături de semnăturile a 1% din cetăţenii cu drept de vot a unui circumscripţii, asociaţiile de cinci persoane trebuie să depună suma de 5.000 GEL.

V.2. Situaţiile în care partidele politice îşi încetează activitatea

Nu există.

• ⁶⁰OSCE, Interim Report no1. 22 August-5 September 2012, http://www.osce.org/odihr/93609, accesat la 4 noiembrie 2012.
• ⁶¹OSCE, Interim Report no1. 22 August-5 September 2012, http://www.osce.org/odihr/93609, accesat la 4 noiembrie 2012.
• ⁶²”Local election guide”, Civil Georgia 21 mai 2012, http://www.civil.ge/eng/article.php?id=22322, accesat la 12 noiembrie 2012.
• ⁶³Organic Law of Georgia. Election Code of Georgia, 27 decembrie 2011, http://transparency.ge/sites/default/files/Election%20Code%20of%20Georgia%20from%20Dec%2027%202011%20%28Authentication%20number%2000281-12%20from%20March%2022,%202012.%29.pdf, accesar la 4 noiembrie 2012.
• ⁶⁴Menţiunea a fost introdusă în lege în 2007.
• ⁶⁵Z reprezintă suma pe care un partid o poate primi de la bugetul de stat, B este cuantumul finanţării de bază, M este numărul de parlamentari aleşi prin scrutin proporţional(nu paote fi mai mare de 30), L-numărul de parlamentari(mai mare de 30) aleşi prin votul proporţional, V rezultă din numărul de voturi obţinute sub cufra de 200 mii, W este numărul de voturi obţinut peste cifra de 200 mii.
• ⁶⁶Law of Republic of Georgia on Political Association of Citizens, http://legislationline.org/topics/subtopic/16/topic/1/country/29, accesat la 4 noiembrie 2012.

Republica Moldova

I. Sistemul electoral

Republica Moldova a avut după 1991 un scrutin proporţional, pragul electoral a variat între 4%-6%. În urma alegerilor locale, mandatele de consilier sau cele care revin partidelor, altor organizaţii social-politice, blocurilor electorale se distribuie ”după împărţirea succesivã a numãrului de voturi valabil exprimate pentru fiecare partid, altã organizaţie social-politicã, bloc electoral la 1, 2, 3, 4…etc. pînă la cifra care corespunde numărului de mandate stabilit pentru circumscripţia electorală respectivă”⁶⁷.

II. Pragul electoral (prag electoral pentru alegerile generale şi pentru alegerile locale)

Pragul electoral a variat între 4%-6% pentru alegerile legislative.

III. Sistemul de partide

Republica Moldova are un sistem pluripartidist.

IV. Condiţiile de înregistrare a unui partid politic (membri fondatori şi susţinători, distribuţia la nivel naţional a susţinătorilor, posibilitatea de a înfiinţa partide la nivel local, alte condiţii)

IV.1. Definiţie şi scurt istoric

Legea privind partidele politice⁶⁸, din 2008, menţionază că ”partidele politice sunt asociaţii benevole, cu statut de persoană juridică, ale cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, care prin activităţi comune şi pe baza principiului liberei participări, contribuie la conceperea, exprimarea şi realizarea voinţei lor politice”. Aceeaşi lege a stabilit şi rolul partidelor politice: ”institute democratice ale statului de drept[care] promovează valorile democratice şi pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă, prin înaintarea şi susţinerea candidaţilor, la alegeri şi la constituirea autorităţilor publice, stimulează participarea cetăţenilor la alegeri, participă prin reprezentanţii lor la exercitarea în mod legal a puterii în stat, desfăşoară alte activităţi în conformitatea cu legea”. În Republica Moldova este interzisă crearea de partide care pun în pericol existenţa statului sau promovează violenţa şi diverse forme de discriminare între cetăţeni.

Legea Republicii Moldova privind partidele şi alte organizaţii social-politice, adopată în 1991, a stabilit că pentru înregistrarea statutului unui partid politic era necesar ca formaţiuna să aibă cel puţin 300 membri, program şi organe de conducere alese⁶⁹. În 1998, legea a fost modificată şi numărul membrii necesari pentru înregistrarea unui partid politic a crescut la 5 mii „domiciliaţi în cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, dar nu mai puţin de 150 în fiecare din unităţile teritorial administrative menţionate”.

IV.2. Membrii fondatori şi numărul minim de susţinători

Minim 4 mii de membri. Membrii trebuie să aibă domiciliul în cel puţin jumătate din unităţile de nivelul al doilea(comune şi sate) din R. Moldova ⁷⁰. Partidul trebuie să aibă cel puţin 120 membri în fiecare din unităţile administrativ teritoriale menţionate pe listă.

Procedura de înregistrare

Procedura de înregistrare a unui partid politic în Republica Moldova presupune depunerea la Ministerul Justiţiei a unei cereri însoţite de statutul partidului, programul acestuia, actul de constituire, o listă care să conţină datele de identidicare a cel puţin 4 mii de membri.

IV.3. Posibilitatea de a înfiinţa un partid/asociaţie politică la nivel local

Nu există.

IV.4. Alte condiţii

Finanţarea partidelor politice

Legea Republicii Moldova privind partidele şi alte organizaţii social-politice, adoptată în 1991, preciza că „se interzice finanţarea de către stat a partidelor şi a altor organizaţii social-politice”⁷¹. Legea menţiona că se pot finanţa de la bugetul statului „ alegerile pentru organele de reprezentare a puterii de stat”⁷². Potrivit aceleaşi legi, partidele se puteau finanţa doar din cotizaţiile percepute pentru intrearea membrilor în partid şi pentru menţinerea calităţii de membru⁷³, fără a preciza suma maximă a cotizaţiilor.

Legea a fost modificată în 1993 şi posibilităţile de finanţare a partidelor politice au fost lărgite. Potrivit modificărilor, partidele politice puteau primi finanţare atât din cotizaţiile membrilor cât şi „din beneficiul obţinut de la activitatea mijloacelor de informare în masă, de la vânzarea literaturii social-politice, altor materiale de propagandă şi agitaţie, a confecţiilor cu simbolică proprie , de la desfăşurarea festivalurilor, expoziţiilor….”⁷⁴. Tot în 1993, legea a permis, pentru prima dată, finanţarea partidelor din „vărsămintele benevole şi donaţiile persoanelor fizice şi juridice”⁷⁵. Până în anul 2009, partidele politice din Republica Moldova nu primeau finanţare de la bugetul de stat.

Legea privind partidele politice⁷⁶, din 2008, stabileşte că partidele politice se pot finanţa din cotizaţii, donaţii, subvenţii de la bugetul de stat, activităţi editoriale, administrarea propietăţii, alte activităţi menţionate în statut. Partidele nu pot deschide conturi în afara Republicii Moldova. Donaţiile pot fi oferite partidelor politice de către persoanele fizice sau juridice şi suma maximă pe care un partid o primeşte din donaţii nu poate depăşi 0.1% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pentru anul respectiv. O persoană fizică nu poate face donaţii către un partid mai mari decât suma a 500 salarii medii lunare-economie pe anul în curs.
Suma maximă pe care o persoană juridică o poate dona unui partid nu poate depăşi totalul a 1000 de salarii medii lunare-economie pe anul în curs.

În Republica Moldova, partidele politice nu pot primi finanţare din partea altor state, a organizaţiilor internaţionale, ONG-urilor, cetăţenilor străini, minorilor, anonimilor sau a companiilor şi instituţiilor finanţate de stat. Dacă partidele primesc donaţii din surse nepermise de lege sau care depăşesc sumele stabilite legal, acestea sunt transmise către bugetul statului, în urma unei hotărâri judecătoreşti⁷⁷.

Partidele politice din Republica Moldova primesc finanţare anuală de la bugetul de stat sub forma unor alocaţii în cuantum de 0.2% din veniturile prevăzute la bugetul de stat în anul respectiv, distribuită astfel: 50% din suma este acordată proporţional cu numărul de mandate obţinute la alegerile parlamentare şi 50% porporţional cu numărul de voturi acumulate la alegerile generale locale(cu condiţia ca acestea să fi obţinut cel puţin 50 de mandate în organele reprezentative ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea) ⁷⁸. În Republica Moldova, partidele sunt obligate prin lege să facă publice informaţiile cu privire la finananţarea primită şi la modul în care aceasta a fost cheltuită.

V. Condiţiile de funcţionare a unui partid politic (număr minim de semnături pentru a susţine o candidatură, situaţii în care partidele sunt dizolvate, alte condiţii)

V.1. Numărul minim de semnături pentru a susţine o candidatură

Nu există.

V.2. Situaţiile în care partidele politice îşi încetează activitatea

Activitatea unui partid politic, poate fi limitată pe o perioadă de până la 6 luni, printr-o decizie a Curţii de Apel de la Chişinău, dacă partidul respectiv aduce prejudicii pluralismului politic şi încalcă principiile democratice fundamentale⁷⁹. Un partid politic poate fi lichidat printro hotărâre definitivă a Curţii de Apel de la Chişinău sau a Curţii Constituţionale, dacă în perioada în care activitatea îi este limitată dacă nu elimină „necorespunderile” cu privire la activitatea sa.

• ⁶⁷Codul electoral. Legea nr. 1381-XIII din 21.11. 1997, http://www.e-democracy.md/files/elections/local2007/electoral-code-ro.pdf, accesat la 12 noiembrie 2012.
• ⁶⁸Lege nr. 294 privind partidele politice, din 21.12.2007, intrată în vigoiare la 29.02.2008 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=327053, accesat la 6 noiembrie 2012.
• ⁶⁹„Legea Republicii Moldova privind partidele şi alte organizaţii social-politice”2, 17 septembrie 1991, în Mihai CERNENCU, Gheorghe RUSNAC, Andrei GALBEN, Constantin SOLOMON, Republica Moldova: istoria politică(1989-2000), vol II, Centrul Editorial al USM, Chişinău: 2000, pag. 23.
• ⁷⁰Lege nr. 294 privind partidele politice, din 21.12.2007, intrată în vigoiare la 29.02.2008 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=327053, accesat la 6 noiembrie 2012.
• ⁷¹„Legea Republicii Moldova privind partidele şi alte organizaţii social-politice”2, 17 septembrie 1991, în Mihai CERNENCU, Gheorghe RUSNAC, Andrei GALBEN, Constantin SOLOMON, Republica Moldova: istoria politică(1989-2000), vol II, Centrul Editorial al USM, Chişinău: 2000, pag. 25.
• ⁷²„Legea Republicii Moldova privind partidele şi alte organizaţii social-politice”2, 17 septembrie 1991, în Mihai CERNENCU, Gheorghe RUSNAC, Andrei GALBEN, Constantin SOLOMON, Republica Moldova: istoria politică(1989-2000), vol II, Centrul Editorial al USM, Chişinău: 2000, pag. 25.
• ⁷³„Legea Republicii Moldova privind partidele şi alte organizaţii social-politice”2, 17 septembrie 1991, în Mihai CERNENCU, Gheorghe RUSNAC, Andrei GALBEN, Constantin SOLOMON, Republica Moldova: istoria politică(1989-2000), vol II, Centrul Editorial al USM, Chişinău: 2000, pag. 25.
• ⁷⁴“Lege pentru modificarea şi completarea Legii privind partidele şi alte organizaţii social-politice”, 19 octombrie 1993, în Mihai CERNENCU, Gheorghe RUSNAC, Andrei GALBEN, Constantin SOLOMON, Republica Moldova: istoria politică(1989-2000), vol II, Centrul Editorial al USM, Chişinău: 2000, pag. 33.
• ⁷⁵“Lege pentru modificarea şi completarea Legii privind partidele şi alte organizaţii social-politice”, 19 octombrie 1993, în Mihai CERNENCU, Gheorghe RUSNAC, Andrei GALBEN, Constantin SOLOMON, Republica Moldova: istoria politică(1989-2000), vol II, Centrul Editorial al USM, Chişinău: 2000, pag. 33.
• ⁷⁶Lege nr. 294 privind partidele politice, din 21.12.2007, intrată în vigoiare la 29.02.2008 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=327053, accesat la 6 noiembrie 2012.
• ⁷⁷Lege nr. 294 privind partidele politice, din 21.12.2007, intrată în vigoiare la 29.02.2008 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=327053, accesat la 6 noiembrie 2012.
• ⁷⁸Lege nr. 294 privind partidele politice, din 21.12.2007, intrată în vigoiare la 29.02.2008 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=327053, accesat la 6 noiembrie 2012.
• ⁷⁹Lege nr. 294 privind partidele politice, din 21.12.2007, intrată în vigoiare la 29.02.2008 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=327053, accesat la 6 noiembrie 2012.

Federatia Rusa

I. Sistemul electoral

Federaţia Rusă are un sistem electoral proporţional, scrutinul desfăşurându-se într-o singură circumscripţie, stabilită la nivel naţional. La competiţia electorală pot participa doar partidele politice înregistrate, legea nepermiţând candidaturile individuale sau ale alianţelor. Un candidat poate participa la alegeri pe listele unui partid, fără a fi însă membru al acestuia. Pragul electoral este de 7%⁸⁰.

II. Pragul electoral (prag electoral pentru alegerile generale şi pentru alegerile locale)

Pragul electoral este de 7%.

III. Sistemul de partide

Federaţia Rusă are un sistem pluripartidist.

IV. Condiţiile de înregistrare a unui partid politic (membri fondatori şi susţinători, distribuţia la nivel naţional a susţinătorilor, posibilitatea de a înfiinţa partide la nivel local, alte condiţii)

IV.1. Definiţie şi scurt istoric

Legea federală cu privire la partidele, adopată în 2001 ⁸¹, precizează că un partid politic este o asociaţie publică creată pentru a facilita participarea cetăţenilor Federaţiei Ruse la viaţa societăţii prin crearea şi exprimarea voinţei politice. Potrivit legii, în Federaţia Rusă, un partid politic are rolul de a facilita participarea cetăţenilor la acţiunile publice şi politice, la alegeri, referendumuri şi pentru a reprezenta interesele cetăţenilor în cadrul autorităţilor statului şi în organele administraţiei locale.

Legea adopoată în 2001 preciza că pentru a fi înregistrat ca atare un partid politic trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să aibă filiale în mai mult de jumătate din regiunile care sunt subiectele Federaţiei Ruse; în total filialele regionale ale unui partid trebuiau să aibă cel puţin 10 mii membri în mai mult de jumătate din regiunile subiecte ale federaţiei şi cel puţin 100 de membri în fiecare filială. Legea a fost modificată în 2004 şi numărul minim de membri necesar pentru constituirea unui partid politic a fost mărit la 50 mii şi respectiv 500 membri în fiecare filială.

IV.2. Membrii fondatori şi numărul minim de susţinători

Minim 40.000 membri fodatori şi să aibă filiale în mai mult de jumătate din regiunile care sunt subiectele Federaţiei Ruse.

Procedura de înregistrare

În 2012, ca urmare a presiunilor internaţionale şi a protestelor din decembrie 2011(care au contestat rezultatele alegerilor parlamentare din aceeaşi lună), lega a fost din nou modificată, numărul minim de membri pentru înfiinţarea unui partid a fost redus la 40 mii, respectiv 500 în fiecare filială^82*.

Aplicaţia de înregistrare a unui partid politic trebuie să fie însoţită de carta şi programul partidului, copii legalizate ale deciziilor luate de congresul constitutiv, date legate de adresa permamentă a organelor de conducere, copii legalizate ale protocoalelor partidului cu privire la organizarea de filiale regionale pe teritoriul a peste jumătate din subiecţii federaţiei şi care să precizeze membrii filialelor şi adresa organelor regionale ale partidului. În legătură cu membrii partidelor, legea menţionează că numele furnizate autorităţilor pentru înregistrarea unui partid politic sunt date clasificate ⁸³. Un partid politic poate fi creat în Federaţia Rusă prin decizia unui Congres constitutiv sau prin transformarea unor organizaţii naţionale cu caracter public în partid politic. Structurile de conducere şi filialele partidului trebuie să se afle exclusiv pe teritoriul Federaţiei Ruse. În Federaţia Rusă nu pot fi create partide ale unor state sau filiale ale unor partide din alte ţări⁸⁴.

(*Notă: Între timp legislația Federației Ruse s-a modificat din nou, în prezent Legea Partidelor din Rusia solicidând doar 500 de membrii fondatori pentru înființarea unui nou partid)

IV.3. Posibilitatea de a înfiinţa un partid/asociaţie politică la nivel local

Nu există.

IV.4. Alte condiţii

Finanţarea partidelor politice

Legea adoptată în 2001 prevede că partidele politice pot fi finanţate din taxele percepute pentru admiterea membrilor şi menţinerea acestora în partid, donaţii, sume obţinute ca urmare a organizării de evenimente şi prin “tranzacţiile civile”, subsidii alocate de la bugetul de stat şi din alte surse, potrivit prevederilor legale. În Federaţia Rusă, partidele nu pot primi finanţare din partea altor state, cetăţenilor străini, apatrizilor, cetăţeni ai Federaţiei Ruse care au sub 18 ani, companii ruseşti care au capital străin în proporţie de peste 30%, din partea instituţiilor statului, organizaţii care nu au fost create cu cel putin un an înainte de data donaţiei. Suma donaţiilor primite de un partid politic de la acceaşi « entitate legală » , inclusiv prin filialele regionale, nu poate depăşi 100 mii de salarii minimine pe economie. Un partid nu poate primi donaţii de la un singur invidivid mai mari de suma a 10 mii salarii minime pe economie. Totalitatea donaţiilor primite de un partid politic într-un an nu poate depăşi suma a 10 milioane de salarii minime pe economie⁸⁵. O filială regională a unui partid nu poate primi într-un an donaţii  mai mari ca suma a 200 mii salarii minime pe economie. Cuantumul salariului minim pe economie este stabilit prin lege federală la data de 1 martie a anului precedent. Un partid politic poate obţine venituri şi din vânzarea de suveniruri, materiale publicate sau a proprietăţilor⁸⁶.

Legea prevedea că sumele alocate de la bugetul de stat pentru finanţarea partidelor politice nu pot fi mai mici de 0.005% din salariul minim pe economie*, numărul de voturi obţinute la ultimele alegeri pentru Duma de stat sau în urma scrutinului pentru alegerea preşedintelui Federaţiei Ruse. Partidele politice pot primi finanţare de la bugetul de stat dacă au obţinut minim 3% din voturile exprimate la alegerile pentru Duma de stat, dacă într-o circumscripţie la alegerile parlamentare au fost aleşi cel putin 12 candidaţi ai aceluiaşi partid sau dacă un candidat la alegerile prezidenţiale a obţinut minim 3% sufragii⁸⁷.

Campaniile electorale ale partidelor politice pot finanţate prin contribuţii maxime de 700 mil ruble provenite din fonduri proprii şi donaţii⁸⁸

V. Condiţiile de funcţionare a unui partid politic (număr minim de semnături pentru a susţine o candidatură, situaţii în care partidele sunt dizolvate, alte condiţii)

V.1. Numărul minim de semnături pentru a susţine o candidatură

Pentru înregistrarea în alegeri a candidaţilor sunt necesare:

• 150.000 de semnături, pentru partidele neparlamentare
• candidaţii independent pot participa în alegeri doar incluşi în listele partidelor.

 

• ⁸⁰OSCE, Russian Federation elections to the state Duma, 4 December, 2011, http://www.osce.org/odihr/86959, accesat la 12 noiembrie 2012.
• ⁸¹Legea a fost amendată în 2002, 2003, 2004, 2005 şi 2006. Федеральный закон N 95-ФЗ о политических партиях (2001 с изменениями от 2011), http://base.garant.ru/183523/, accesat la 12 noiembrie 2012.
• ⁸²Федеральный закон N 95-ФЗ о политических партиях (2001 с изменениями от 2011), http://base.garant.ru/183523/, accesat la 12 noiembrie 2012.
• ⁸³Федеральный закон N 95-ФЗ о политических партиях (2001 с изменениями от 2011), http://base.garant.ru/183523/, accesat la 12 noiembrie 2012.
• ⁸⁴Федеральный закон N 95-ФЗ о политических партиях (2001 с изменениями от 2011), http://base.garant.ru/183523/, accesat la 12 noiembrie 2012.
• ⁸⁵Федеральный закон N 95-ФЗ о политических партиях (2001 с изменениями от 2011), http://base.garant.ru/183523/, accesat la 12 noiembrie 2012.
• ⁸⁶Федеральный закон N 95-ФЗ о политических партиях (2001 с изменениями от 2011), http://base.garant.ru/183523/, accesat la 12 noiembrie 2012.
• ⁸⁷Федеральный закон N 95-ФЗ о политических партиях (2001 с изменениями от 2011), http://base.garant.ru/183523/, accesat la 12 noiembrie 2012.
• ⁸⁸OSCE, Russian Federation elections to the state Duma, 4 December, 2011, http://www.osce.org/odihr/86959, accesat la 12 noiembrie 2012.

Ucraina

I. Sistemul electoral

După declararea independenţei, în 1991, Ucraina a experimentat două tipuri de sisteme electorale: majoritar(toate cele 450 de locuri ale Radei Supreme trebuiau ocupate după regula „câştigătorul ia totul”, în urma a două tururi de scrutin, cu condiţia praticipării la scrutin a cel puţin 50% din cetăţenii cu drept de vot), mixt(225 de locuri erau ocupate prin sistemul majoritar şi 225 prin vot proporţional pe liste de partid) şi proporţional. Votul majoritar, consfinţit prin legea electorală adoptată în 1993, a fost aplicat doar la primele alegerile parlamentare din 1994, care s-au soldat cu un eşec deoarece chiar şi după organizarea unui al treilea tur de scrutin suplimentar, 162 de mandate au rămas neocupate.

Cu prilejul alegerilor parlamentare din 1998, legea electorală a fost modificată prin introducerea scrutinului mixt, pentru a evita situaţia creată în 1994. Pragul electoral pentru votul proporţional a fost de 4%. După aceleaşi reguli s-au desfăşurat şi alegerile din 2002⁸⁹. În 2005, scrutinul proporţional a fost aplicat pentru ocuparea tuturor celor 450 locuri din parlamentul ucrainean, de către partidele care au reuşit să treacă pragul electoral de 3%. Mandatele au fost alocate după metoda Hare. Sistemul a fost menţinut şi la alegerile parlamentare anticipate din 2006 şi 2007.În 2011, legea electorală a fost din nou amendată, fiind reintrodus sistemul mixt, dar cu un prag electoral de 5% pentru scrutinul proporţional şi cu eliminarea alianţelor electorale din competiţie⁹⁰.

Sistemul electoral mixt este aplicat în Ucraina şi la alegerile locale pentru consiliile locale regionale, din districte şi oraşe (jumătate din mandate sunt ocupate prin sistemul majoritar şi jumătate prin sistemul proporţional). În mediul rural, alegerile se desfăşoară după sistemul electoral majoritar⁹¹.

II. Pragul electoral (prag electoral pentru alegerile generale şi pentru alegerile locale)

Pragul electoral este de 5%.

III. Sistemul de partide

Ucraina are un sistem de partide multipartidist.

IV. Condiţiile de înregistrare a unui partid politic (scurt istoric, membri fondatori şi susţinători, distribuţia la nivel naţional a susţinătorilor, posibilitatea de a înfiinţa partide la nivel local, alte condiţii)

IV.1. Definiţie şi scurt istoric

Existenţa partidelor politice a fost legiferată pentru prima dată în Ucraina, în 1992, prin Legea cu privire la asociaţiile publice. Legea din 1992 încadra ambiguu partidele politice şi organizaţiile neguvernamentale în asociaţii publice. În primele două paragrafe(art 3 şi 4), actul legislativ clasifică asociaţiile publice în partide politice şi organizaţii publice. În viziunea legislatorilor ucraineni din 1992, ”un partid politic este o asociere liberă de cetăţeni, care promovează un anumit program cu caracter naţional, care îşi propune să participe la elaborarea politicilor de stat, care se autoguvernează prin structuri de putere la nivel local şi regional”. Organizaţiile publice erau „ o asociere publică de cetăţeni, creată cu scopul de a satisface şi proteja interesele sociale, economice, creative, de vârstă, naţionale, sportive şi alte interese reciproce”⁹² . În continuare, textul actului normativ este ambiguu deoarece cuprinde prevederi care se aplică asociaţiilor publice fără a face menţiuni explicite cu privire la natura acestora, aşa cum au fost definite în primul paragraf, decât sporadic.

Partidele politice din Ucraina erau înfiinţate la iniţiativa cetăţenilor cu vârsta minimă de 18 ani, cărora nu le erau restrânse drepturile şi nu se aflau în închisoare. Legea ucraineană prevedea că numărul minim de membri pentru înfiinţarea unui partid politic era 100 mii. Pentru a deveni partid, organizaţia trebuia întregistrată ca atare la Ministerul Justiţiei şi la nivel local, dacă statutul conţinea prevederi în acest sens. Cererea de înregistrare era însoţită de o listă cu semănăturile a 100 mii cetăţeni ucraineni cu drept de vot, statutul viitorului partid şi documentele-program, ”minutele” Congresului Constitutiv, informaţii despre structuctura de conducere, organele locale, dovada de plată a taxei de înregistrare. Documentele cu privire la statutul viitorului partid trebuiau să includă menţiuni despre: titlul original al organizaţiei, adresa, obiective şi sarcini, condiţii de acordare a calităţii de membru şi de retragere din respectivul partid, drepturi şi obligaţii ale membrilor, documente care să dovedească stabilirea şi activitatea unor filiale la nivel local, provenineţa şi modul de cheltuire a fondurilor, procedura de amendare, schimbare a statutului organizaţiei, de distribuire a propietăţilor acesteia(după încetarea activităţii). Simbolurile alese de partide pentru a le reprezenta nu pot prezenta asemănări cu simbolurile statului ucrainean sau religioase. Legea cu privire la sociaţiile publice din 1992 interzicea înfiinţarea de partide politice care puneau în pericol securitatea statutului ucrainean, atentau la drepturile omului sau promovau intoleranţa religioasă şi naţională, creau unităţi militare ilegale.

Primul act legistiv, Legea Ucrainei cu privire la partidele politice din Ucraina⁹³ , care a cuprins prevederi aplicabile strict partidelor politice, a fost adoptat de Rada Supremă(parlamentul ucrainean) în 2001, după un proces îndelungat de dezbateri care a durat aproape 4 ani. Noua lege a fost elaborată după modelul celei din 1992. Legea din 2001 menţiona că partidele politice sunt „asociaţii voluntare de cetăţeni, înregistrate legal, care promovează un anumit program de dezvoltare naţională şi socială, care susţine formarea şi exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, participă la alegeri şi alte evenimente politice”.

IV.2. Membrii fondatori şi numărul minim de susţinători

Minim 10.000 de susţinători, care provin din cel puţin două-treimi din regiunile Ucrainei şi din oraşele Kiev şi Sevastopol şi din Republica Autonomă Crimeea

Procedura de înregistrare

Potrivit legii din 2001, partidele politice puteau fi înregistrate doar dacă îşi propuneau să desfăşoare activităţi pe întreg teritoriul Ucrainei, prevedere care făcea imposibliă crearea de partide cu caracter regional.

Legea din 2001⁹⁴ prevedea că un partid politic putea fi format în urma unei convenţii constitutive, care să aibă ca rezultat o convenţie ce va fi susţinută de semnăturile a cel puţin 10 mii de cetăţeni ucraineni cu drept de vot. Semnăturile trebuiau colectate din cel puţin două treimi din districte aflate sub administraţia a cel puţin două treimi regiuni(oblaste) şi care să includă oraşele Kiev şi Sevastopol şi cel puţin două treimi din districtele administrative din Republica Autonomă Crimeea.

În privinţa documentelor care trebuiau să însoţească cererea de înregistrare a unui partid politic, Legea din 2001 a menţinut prevederile actului din 1992. În ceea ce priveşte numele unui nou partid, potrivit legii din 2001, acesta nu putea fi acelaşi cu al unui partid deja înregistrat şi nu putea replica simbolurile naţionale ale Ucrainei sau ale altor state.

Legea din 1992 prevedea că un partid politic din Ucraina putea fi lichidat printr-o decizie a Curţii Constituţionale dacă acesta nu respecta legislaţia ucraineană şi dacă numărul de membrii se diminua sub minimul prevăzut de lege.
Potrivit legii din 2001, unui partid politic din Ucraina i se poate anula certificatul de înregistrare dacă în timp de trei ani de la data înregistrării se constată că membrii fondatori au depus informaţii false cu privire la numele şi adresa băncii la care şi-a creat conturi, dacă nu a nominalizat candidaţi la alegerile prezidenţiale şi parlamentare timp de 10 ani şi dacă nu respectă legislaţia ucraineană.

IV.3. Posibilitatea de a înfiinţa un partid/asociaţie politică la nivel local

Nu există.

IV.4. Alte condiţii

Finanţarea partidelor politice

Legea din 1992 preciza că partidele politice nu puteau primi fonduri de la instituţiile statului ucrainean(cu excepţia situaţiilor expres prevăzute de lege). Legea din 1992 menţiona şi că partidele politice nu pot fi finanţate direct sau indirect de alte state, organizaţii aflate în alte state sau organizaţii internaţionale, cetăţeni straini sau apatrizi. De asemenea, în Ucraina, partidele politice nu pot primi finanţare din partea statutului, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege, a companiilor înfiinţate cu o participaţie de 20% capital din partea statului sau a unor cetăţeni străini, asociaţiilor publice neînregistrate şi de la sponsori anonimi.Partidelor politice înregistrate în Ucraina li se interzice să primească dividente/dobânzi şi să deţină conturi în banci străine şi li se solicită să facă publice bugetele anuale.

În Ucraina, potrivit aceleaşi legi, partidele politice puteau înfiinţa trusturi de presă şi desfăşura doar activităţi economice de tipul vânzare de literatură politică, agitaţie şi propagandă, bunuri cu simbolurile lor, să organizeze festivaluri, programe de vacanţă, expoziţii şi conferinţe publice.

Legea adopată în 1992, prevedea că Rada Supremă trebuia să creeze o comisie specială, formată din reprezentanţi ai tuturor partidelor parlamentare, care să verifice care să verfice activitatea financiară din ultimul an a partidelor şi să comunice rezultatele într-o sesiune plenară a parlamentului. În cazul în care partidele ar fi dobândit contribuţii ilegale acestea trebuiau transferate către bugetul statului ucrainean. Potrivit aceleiaşi legi, partidele politice din Ucraina erau supuse controlului financiar public asupra fondurilor şi cheltuierilor. Dacă anumite sponsorizări depăşeau suma stabilită de parlament, partidele trebuiau să precizeze acest lucru într-o declaraţie care era publicată într-un cotidian oficial. În practică, Rada Supremă nu a creat niciodată comisia menţionată mai sus.

Legea din 2001 a menţionat că partidele politice nu puteau fi finanţate de instituţiile statului(cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege), de companiile cu capital de stat sau de companiile, instituţiile cu capital sau interese străine, de state străine, de organizaţii cu caracter religios, sponsori anonimi sau care foloseau pseudonime, de alte partide politice. Prin aceeaşi lege băncile ucrainene erau obligate să anunţe Ministerul Justiţiei în cazul în care partidele politice primeau finanţare din sursele interzise de lege şi să transfere finanţele respective către bugetul de stat al Ucrainei. Partidele politice erau, de asemena obligate să raporteze lunar date cu privire la sursele de finanţare şi cheltuieli şi trebuiau să fie „organizaţii non-profit”⁹⁵.

V. Condiţiile de funcţionare a unui partid politic (număr minim de semnături pentru a susţine o candidatură, situaţii în care partidele sunt dizolvate, alte condiţii)

V.1. Numărul minim de semnături pentru a susţine o candidatură

Pentru înregistrarea în alegeri a candidaţilor sunt necesare:

• 1.000 de semnături pentru partidele reprezentate deja în Parlament;
• 25.000 de semnături pentru partidele fără reprezentanţi în Parlament
• semnăturile a 1% din cetăţenii cu drept de vot dintr-o circumscripţie, pentru depunerea unei candidaturi independente de către o asociaţie de cel puţin cinci alegători Alături de semnăturile a 1% din cetăţenii cu drept de vot a unui circumscripţii, asociaţiile de cinci persoane trebuie să depună suma de 5.000 GEL.

V.2. Situaţiile în care partidele politice îşi încetează activitatea

Nu există.

• ⁸⁹Anders ASLUND şi MCFAUL, Michael(ed.), Revolution in Orange. The Origins of Ukraine’ Democratic Breakthrough, Carnegie Endowment for International Peace, Washington, 2006.
• ⁹⁰Law on Elections of People’s Deputies ,2005, 2007, 2009, 2011 http://www.lexadin.nl/wlg/legis/nofr/oeur/lxweukr.htm, accesat la 12 noiembrie 2012.
• ⁹¹Law on local elections”, Interfax Ukraine, http://www.kyivpost.com/content/politics/law-on-local-electionextended-76292.html, accesat la 12 noiembrie 2012
• ⁹²Ukraine Law on Public Associations,(1992), http://www.elaw.org/node/2373, accesat la 26 octombrie 2012
• ⁹³”Law of Ukraine on Political Parties of Ukraine”, 2001, http://www.legislationline.org/documents/action/popup/id/7110, accesat la 12 noiembrie 2012.
• ⁹⁴”Law of Ukraine on Political Parties of Ukraine”, 2001, http://www.legislationline.org/documents/action/popup/id/7110, accesat la 12 noiembrie 2012.
• ⁹⁵”Law of Ukraine on Political Parties of Ukraine”, 2001, http://www.legislationline.org/documents/action/popup/id/7110, accesat la 12 noiembrie 2012.